Summit Uniunea Europeana – Canada sub semnul intrebarii din cauza Romaniei

Pe 27 octombrie urmeaza sa se semneze un tratat de liber schimb intre Uniunea Europeana si Canada. Ministrul german al Economiei a anuntat ca intalnirea este in pericol din cauza Belgiei si Romaniei. Daca Belgia are probleme cu legislatia prea stufoasa, Romania isi mentine dreptul de veto dupa ce Canada refuza sa ridice vizele pentru romani inca din 2017 si nu etapizat din 2018 asa cum isi doreste partea canadiana.

Turcia, o noua forta mondiala

Istoria ne-a invatat pe noi romanii ca nu este bine sa ne punem rau cu turcii. Ne-am batut cu ei, am avut de suferit dar pana la urma am dat-o la pace. Turcii reprezinta un popor imprevizibil care acum iti pot fi cei mai buni prieteni iar peste ceva timp cei mai mari dusmani.

Razboi pe piata medicamentelor

„Suntem în UE si românii au dreptul să plătească medicamentele la preturile care sunt accesibile si pentru alti cetăteni europeni – nu cu 25% în plus. Stiu că va fi o luptă grea cu producătorii, cu niste firme puternice care au bugete mai mari decât cel al României, dar trebuie să aplicăm regulile europene si pentru pacientii din tară” a scris Victor Ponta pe pagina personala de Facebook. Ce se ascunde in spatele acestor afirmatii, aflam dintr-o analiza stufoasa dar corecta a celor de la Hotnews.

Cum arata bugetul. Cati bani au romanii. Cati bani are statul – varianta Guvernul Ponta 2

• Politicienii vorbesc mereu de PIB. Aceasta, pe intelesul tuturor, echivaleaza cu rezultatul muncii tuturor intr-un an.
• in 2013 Romania va produce cca 140 de miliarde de euro. Aceasta echivaleaza cu o valoare de 7000 de euro produsa de fiecare roman.
• Guvernul readuce Romania in anul 2013 la nivelul PIB din 2008, daca
avem stabilitate, credibilitate si consecventa
• Ultimii 4 ani – pierduti pentru dezvoltare.

Piata auto din UE s-a restrans anul trecut cu 1,7%. Romania a avut scaderi mai abrupte

Inmatricularile de autoturisme noi din Uniunea Europeana au scazut cu 1,7% anul trecut, la 13,1 milioane de unitati, in timp ce piata romaneasca s-a contractat cu 13,6%, la 81.719 masini, iar constructorul Dacia a inregistrat un declin de 5%, la 246.381 automobile. Majoritatea pietelor mari din UE au scazut anul trecut, cu scaderi de 2,1% in Franta, 4,4% in Marea Britanie, 10,9% in Italia, respectiv 17,7% in Spania, se arata intr-un comunicat transmis marti de Asociatia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

UE da in judecata Germania! Volkswagen, marul discordiei

Comisia Europeană a anunţat săptămâna trecută că va intenta un proces împotriva Germaniei la Curteau Europeană pentru Justiţie pentru că statul nu a înlăturat o lege care protejează producătorul auto Volkswagen de preluări ostile. Executivul Uniunii Europene a anunţat că statul german nu respectă o hotărâre din octombrie 2007 a Curţii Europene pentru Justiţie în privinţa abolirii aşa-zisei „legi Volkswagen“.

Băsescu: România a ieşit din zona riscului de derapaj economic

Într-o declaraţie cu ocazia încheierii evaluării comisiei FMI şi CE, preşedintele Traian Băsescu a declarat că ţara noastră a ieşit din zona riscului de derapaj economic.”Urmează etapa de consolidare şi prefigurare a creşterii economice viitoare”, a adăugat şeful statului într-o declaraţie de la palatul Cotroceni. Totodată, preşedintele a spus că nu mai este nevoie de ultima tranşă din acordul de împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, deoarece rezervele Băncii Naţionale sunt suficiente. „Nu mai tragem ultima tranşă de la Fondul Monetar Internaţional, dar o tragem pe cea de la Uniunea Europeană, necesară pentru acoperirea deficitului bugetului de stat”, a spus Băsescu.
Băsescu a vorbit şi despre noul acord încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, unul de tip preventiv. Potrivit preşedintelui, acest acord are ca obiectiv consolidarea macroeconomică. Noul acord cu FMI ar putea fi încheiat în luna martie şi va avea o durată de doi ani. Acordul nu va implica finanţare, şeful statului menţionând că Fondul şi UE vor ţine la dispoziţia României banii, respectiv 5 miliarde de euro (3.6 miliarde de la FMI, 1,4 miliarde de la CE) .
Noul acord se datorează riscurilor la care este supusă România, din punct de vedere economic. În primul rând, Traian Băsescu a specificat că riscul regiunii este unul încă ridicat. În al doilea rând, riscul politic este mare, preşedintele făcând referire la alegerile politice: „orice partid care intenţionează să păcălească electoratul cu populisme şi promisiuni, va fi catalogat drept mincinos”. El a făcut apel şi la colaborarea tuturor partidelor şi tuturor oamenilor politici pentru susţinerea creşterii macroeconomice. Traian Băsescu a afirmat că, de acum înainte, România nu va mai merge pe politici de creştere economică nesustenabile, bazate pe speculă, ci dezvoltarea va fi bazată pe proiecte.
Pentru o creştere economică sustenabilă, şeful statului a subliniat că trebuie făcute reforme în transport, sectorul energetic, sănătate şi justiţie. Economia României ar trebui, conform acordului, să ajungă de la un deficit bugetar de 4,5 % în prezent, la 3% până în 2012.
În ceea ce priveşte măsurile de disponibilizare, Traian Băsescu a declarat că vor fi continuate „ajustările”, deoarece există un „un excedent de cheltuieli de personal”. Pentru cea de a şaptea evaluare a acordului stand-by, o misiune FMI – CE se află în ţară. Aceasta analizează îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010. Misiunea se încheie marţi, 8 februarie.

Sursa: Romania Libera

S-a modificat Legea Farmaciei

La sfârşitul acestui an, încetează aplicabilitatea criteriului demografic privind înfiinţarea farmaciilor comunitare. Renunţarea la acest criteriu ar duce la autorizarea fără limită a farmaciilor comunitare. In România există un număr suficient de farmacii prin care se asigură aprovizionarea cu medicamente a populaţiei. Conform datelor furnizate de Comisia Europeană, media în ţările UE este de 3400 locuitori/farmacie, în ţara noastră este de 3100 locuitori/farmacie.  În 18 dintre cele 27 de state europene, legea prevede criteriul demografic.
De asemenea, eliminarea criteriului demografic ar duce la deschiderea unui număr mare de farmacii, în detrimentul calităţii actului farmaceutic şi transferul farmaciilor din mediul rural în mediul urban, împiedicând accesul la medicamente a populaţiei de la sate sau din localităţile mici
“Dacă în 2000 aveam 3 140 farmacii înfiinţate, în ultimii 10 ani numărul acestora s-a dublat. Numărul total de farmacii în România este de 6902, din care numai în mediul urban există 4753 de farmacii, iar restul în mediu rural. Ca urmare, este respectată media existentă la nivelul UE de 3400 locuitori/farmacie. În prezent din datele existente numărul farmaciilor în oraşe raportat la numarul de locuitori  depăşeşte  nivelul european”, a declarat ministrul Sănătăţii, CSEKE Attila. Având în vedere aceste aspecte, vor fi menţinute, în următorii 2 ani, până la data de 31 decembrie 2012 prevederile actuale privind aplicabilitatea înfiinţării farmaciilor comunitare. Conform noului act normativ, a fost însă eliminată excepţia înfiinţării farmaciilor în centre comerciale, gări şi aerogări. În prezent, sunt înfiinţate aproximativ  728  de farmacii prin excepţie în mediu urban. Acest număr reprezintă în jur de 16% din totalul numărului de 4793 farmacii din mediu urban.
Cererile depuse la Ministerul Sănătăţii, în vederea eliberării autorizaţiei de funcţionare pentru farmacii şi drogherii, până la intrarea în vigoare a prezentei legi, vor fi analizate şi soluţionate până cel târziu 1 martie 2011 pe baza legislaţiei aflate în vigoare la data depunerii cererii.

Ajutoare de la UE pentru 6400 de suceveni

Peste 6000 de locuitori ai municipiului Suceava beneficiază anul acesta de ajutoarele trimise de Uniunea Europeană, sub formă de alimente, care sunt distribuite de Primăria Suceava persoanelor defavorizate. În total, municipiului Suceava i-au revenit aproape 180 de tone de alimente, care vor ajunge la 6400 de beneficiari. Pentru fiecare dintre persoanele defavorizate se dau câte 14 kg de făină de grâu, şapte kg de mălai, 3,6 kg paste făinoase, 1,3 kg de biscuiţi, un kg de zahăr şi 1,5 kg de lapte praf, acestea fiind distribuite la sediul din Burdujeni al Primăriei Suceava.
Deşi până acum, doar o parte din cantităţile alocate Sucevei au ajuns la destinaţie, alte 45 de tone de făină albă, cinci tone de mălai, 2,7 kilograme de biscuiţi şi 9,8 tone de lapte praf fiind încă aşteptate, aproape 3000 de suceveni au ridicat deja mare parte din produsele care le sunt destinate.
Zilnic, la sediul de primărie din Burdujeni vin câte 280 – 300 de persoane, cărora li se distribuie cantităţile cuvenite de făină, zahăr, mălai, paste făinoase şi biscuiţi, urmând ca pentru lapte praf să revină altă dată. Şefa Direcţiei de Asistenţă Socială din cadrul Primăriei Suceava, Narcisa Marchitan, a precizat că persoanele îndreptăţite să beneficieze de aceste ajutoare de la UE sunt cele cu handicap grav, pensionari cu pensii mai mici de 400 de lei, şomeri şi beneficiari de venit minim garantat. Anul trecut, tot pentru aceste categorii sociale s-au dat câte 15 kg de făină şi patru kg de zahăr, dar după ce numai o parte dintre cei trecuţi pe liste s-au prezentat să le ia, doritorii au mai primit încă şapte kg de făină şi două kg de zahăr.
Produsele alimentare provin din stocurile comunitare de intervenţie destinate persoanelor defavorizate, finanţarea asigurându-se din Fondul European de Garantare Agricolă(FEGA), în cadrul schemelor de reglare a pieţei.

Sursa: Monitorul de Suceava

Bucurestiul este cea mai poluata capitala din Europa

Romanii nu reusesc sa se alinieze cu normele europene de mediu asa ca risca sa plateasca amenzi de 100.000 euro pe zi. Ca o prima masura s-a hotarat cresterea taxei de prima inmatriculare pentru autoturismele aduse din strainatate. Dar aceasta hotarare este inutila daca nu sunt puse in aplicare celelalte masuri de antipoluare. De exemplu, una dintre ele, imposibil de facut in momentul de fata, spune ca autoturismele ce nu sunt din Bucuresti sa fie parcate la marginea capitalei iar soferii sa continue deplasarea in oras cu mijloacele de transport in comun. Primaria condusa de Sorin Oprescu nu are suprafete pentru construirea unor asemenea parcari asa ca o asemenea decizie pare o utopie momentul de fata. Europenii incurajeaza si mersul la servici grupat, adica intr-o masina mai multi colegi. Occidentalii probabil ca nu s-au gandit si la comoditatea romanului de rand, ce prefera sa cante de unul singur in masina decat sa stea inghesuit pe bancheta din spate cu alti colegi. Daca in  alte state civilizate bicicleta este cel mai practic mijloc de transport si in plus, nepoluant, romanii nu au fost in stare sa faca parcari pentru ele in fata institutiilor sau scolilor asa cum ne incurajeaza straini. E drept ca nici piste de biciclisti nu prea sunt la noi, dar multe primarii din Romania si-ar dori astfel de lucruri. Si daca tot suntem la capitolul poluare, in ultimii 20 ani s-au taiat 1 milion de copaci la nivelul capitalei ceea ce duce Bucurestiul pe primul loc in UE, ca poluare.  Intr-un raport al Agentiei pentru Protectia Mediului se spune ca un bucurestean inhaleaza 5 tone de substante poluante pe an, in special din cauza traficului auto.

România, Ungaria, Bulgaria şi Spania provoacă noi temeri privind un val de imigrare în UE

Deciziile României, Ungariei, Bulgariei şi Spaniei de a facilita procesul de naturalizare pentru aproape cinci milioane de persoane au declanşat noi temeri în ţările UE, alimentate şi de creşterea ratelor şomajului într-o perioadă de recesiune a economiei, comentează Time, în ediţia online.Conform unor estimări brute, numărul total al potenţialilor beneficiari este de cinci milioane, însă mulţi dintre ei sunt deja cetăţeni UE, cum este cazul celor circa 1,4 milioane de etnici maghiari care locuiesc în România. Mai mult de jumătate dintre cele cinci milioane de persoane locuiesc în afara Uniunii, dar nu toţi vor folosi cetăţeniile celor patru state pentru a se muta pe teritoriul UE. Revista reaminteşte că imigraţia a fost întotdeauna subiect de dispută în Europa, iar într-o perioadă de criză economică toate statele sunt sensibile la perspectiva venirii unor cetăţeni străini. „Astfel că nu este greu de înţeles de ce liderii din multe ţări UE sunt nemulţumiţi văzându-şi omologii din patru state membre extinzând promisiunile de acordare a cetăţeniei către aproape cinci milioane de persoane – dintre care multe vin din afara UE, cu standardele sale de viaţă relativ ridicate”, afirmă Time.
Conform revistei, tendinţa s-a intensificat începând din mai, când Ungaria a decis să acorde cetăţenie etnicilor maghiari din Slovacia, Ucraina, România şi Serbia, după ce România a hotărât în aprilie 2009 să faciliteze procedurile de naturalizare pentru peste un milion de moldoveni. Ulterior, Bulgaria a simplificat procedurile de acordare a cetăţeniei pentru aproape două milioane de macedoneni şi turci, după ce Spania anunţase, cu doi ani în urmă, că va acorda cetăţenie persoanelor ai căror părinţi sau bunici au părăsit ţara în timpul Războiului Civil.
„Oficialii spanioli îşi explică decizia ca parte a unui efort mai amplu de a (…) repara, unde este posibil, erorile perioadei Franco. Motivele celorlalte trei ţări sunt mai complexe şi au legătură cu pierderea de teritorii şi populaţii ca urmare a tratatelor care au încheiat Primul Război Mondial; plecarea sau exilul în timpul perioadei comuniste sau naţionalismul tradiţional balcanic afişat de politicieni pentru a obţine sprijin public”, comentează revista.
Deşi afluxul de imigranţi aşteptat după extinderea UE nu s-a concretizat, unii observatori avertizează că acordarea cetăţeniei în cele patru ţări reprezintă „o extindere pe uşa din dos”, care va declanşa un exod către Vest. Time apreciază însă că „vina pentru memoria scurtă” se poate datora ratelor în creştere ale şomajului în ţările UE în perioada de recesiune, deşi mulţi experţi consideră că imigraţia şi migrarea post-extindere nu au agravat semnificativ această problemă. Cu toate acestea, sentimentul antiimigraţie se intensifică în UE, deseori agravat de politicienii care încearcă să îi acuze pe străini pentru problemele economice şi criminalitate, afirmă Time.
Adăugând că forţa de muncă ieftină nu este binevenită nici în perioade de creştere economică, revista reaminteşte că, la trei ani după aderarea la UE, cetăţenii români şi bulgari încă mai au nevoie de permise speciale pentru a lucra în zece dintre statele membre UE, deşi libertatea de mişcare este unul dintre principiile de bază ale Uniunii. „Adăugând la asta şi îngrijorarea în legătură cu cele patru state membre UE care lansează procese de naturalizare, se pare că, în termeni de migrare internă, Uniunea Europeană nu e chiar atât de unită”, conchide Time.

Sursa: Mediafax

Presa din M. Britanie îl critică pe Băsescu pentru afirmaţia privind românii din străinătate

Presa din Marea Britanie îl critică vineri pe preşedintele Traian Băsescu, după ce acesta i-a lăudat pe românii care muncesc în străinătate în loc să se întoarcă în ţara lor pentru a cere indemnizaţii de şomaj.
În loc să fie recunoscător Marii Britanii, Italiei, Spaniei, Franţei şi Germaniei pentru generozitatea lor, el a pretins că românii „fac muncile mai grele” pe care occidentalii nu sunt dispuşi să le facă, scrie The Daily Express. „Curios. Imigranţii polonezi, de exemplu, sunt apreciaţi universal pentru etica lor în muncă, dar, sincer, se aud puţine (lucruri) pozitive despre cei 58.000 de români care trăiesc în Marea Britanie. Ei, ca toţi imigranţii din UE, au dreptul imediat la alocaţii pentru copii, credite fiscale şi sprijin pentru locuinţe”, menţionează tabloidul britanic.
„Ideea este, domnule Băsescu, că şi Marea Britanie are un deficit şi nu îşi poate permite să salveze România sprijinind pe termen nelimitat mii dintre cetăţenii săi. Atitudinea sa este pur şi simplu supărătoare. Ea subliniază, dacă nu altceva, ce dezastru costisitor este extinderea UE”, continuă publicaţia.
„Preşedintele Băsescu a arătat cultura noastră în domeniul social şi a identificat lipsa de stimulente pentru a lucra, ceea ce înseamnă că mulţi cetăţeni britanici aleg ajutoarele în locul muncii, iar mulţi imigranţi vin aici pentru a beneficia”, a declarat Fiona McEvoy, din cadrul Alianţei Contribuabililor.
„Nu putem acuza românii pentru că obţin ce pot, dar putem acuza propriul nostru Guvern pentru că permite scăderea salariilor muncitorilor britanici şi oferirea posturilor celor pregătiţi să muncească pentru mai puţin”, a afirmat, la rândul său, eurodeputatul Nigel Farage, din cadrul Partidului Independenţei Marii Britanii.
Declaraţiile preşedintelui României sunt preluate şi de tabloidul britanic The Daily Star, care menţionează că imigranţii care rămân fără locuri de muncă pot obţine plăţi generoase, precum indemnizaţia de şomaj, după 12 luni în Marea Britanie.
Băsescu a explicat numărul mare de români care merg să muncească în alte state UE prin atitudinea occidentalilor leneşi, care preferă să nu muncească, notează publicaţia.

Sursa: Mediafax

Angajaţii români muncesc cele mai multe ore din UE şi se odihnesc cel mai puţin

Dintre salariaţii europeni, românii muncesc cele mai multe ore pe săptămână, dar când vine vorba despre concediu, beneficiază de cele mai puţine zile. Asta arată o monitorizare recentă realizată de European Industrial Relations Observatory. Studiul arată că angajaţii din România lucrează aproximativ 41,2 ore pe săptămână.  Ei sunt urmaţi de salariaţii din Malta, cu 40,7 ore  pe săptămână şi de cei din Marea Britanie şi Luxemburg, care muncesc 40,6 ore săptămânal. Cel mai puţin lucrează angajaţii din Finlanda: în medie 37,3 ore. Cam tot atâtea ore de muncă acumulează într-o săptămână şi salariaţii din Franţa sau Irlanda.
Când se pune problema odihnei, situaţia se inversează. Angajaţi în România beneficiază de numai 21 de zile de concediu, fapt ce ne situează în coada clasamentului european. Dintre toate ţările Uniunii doar Cipru şi Estonia stau mai rău decât noi. Angajaţii din aceste ţări nu au decât câte 20 de zile de concediu pe an.

Cât muncesc salariaţii din UE
România – 41,2 ore pe săptămână
Malta – 40,7 ore pe săptămână
Marea Britanie – 40,6 ore pe săptămână
Luxemburg – 40,6 ore pe săptămână
Bulgaria – 40,5 ore pe săptămână
……….
Italia – 37,9 ore pe săptămână
Irlanda – 37,4 ore pe săptămână
Franţa – 37,4 ore pe săptămână
Finlanda – 37,3 ore pe săptămână

Concediul salariaţilor din UE
Cipru – 20 de zile pe an
Estonia – 20 de zile pe an
România – 21 de zile pe an
……………………………….
Austria – 25 de zile pe an
Norvegia – 25 de zile pe an
Italia – 28 de zile pe an
Germania – 30 de zile pe an
Danemarca – 30 de zile pe an

Sursa: money.ro

Piaţa auto românească – al treilea declin ca mărime din UE

În primele şase luni din 2010, piaţa auto din România a trecut prin al treilea declin ca mărime din Uniunea Europeană, în condiţiile în care, la nivel comunitar, numărul înmatriculărilor noi de automobile a urcat cu 0,2%. Dacă în perioada ianuarie-iunie 2009, peste 62.000 de maşini au fost înmatriculate în România, în primul semestru al anului curent, numai 36.636 de autoturisme au fost înmatriculate în ţară, arată datele Asociaţiei Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA). Aceste cifre indică o scădere de 41,5% a pieţei auto româneşti.
În Bulgaria şi Ungaria, piaţa a scăzut cu 43,2%, la 7.299 de maşini, şi respectiv cu 43,8%, la 22.355 de automobile. Cea mai mare creştere a pieţei, de 57,7%, a fost înregistrată în Portugalia, unde au fost înmatriculate 115.258 de maşini în perioada ianuarie-iunie.
În UE au fost înmatriculate, în total, 7.285.487 de autoturisme. Piaţa a coborât în zece state comunitare, celelalte consemnând creşteri.
În clasamentul mărcilor, Dacia se plasează pe locul cinci în UE după creşterea numărul înmatriculărilor de autoturisme noi din primul semestru, de 17,9%, la 137.355 de unităţi. Potrivit Mediafax, pe primele poziţii se plasează Land Rover (39,3%, la 36.476 de maşini) şi Nissan (31,9%, la 205.793 de maşini). Marca Renault, a constructorului auto cu acelaşi nume, proprietarul Dacia, ocupă locul trei, cu un avans de 20,6%, la 634.220 de unităţi.

Sursa:adevarul.it

20 ani de la Revolutie

Revolta oamenilor impotriva regimului comunist, asa cum i-ar place lui Ion Iliescu sa descrie momentul decembrie 1989, m-a surprins intr-un sat din judetul Suceava, pe la bunici. Aveam 10 ani si o perceptie diferita fata de viata cand o matusa m-a anuntat ca a cazut Ceausescu. Vreme de o saptamana nu m-am dezlipit din fata televizorului si am iesit foarte putin din casa de frica teroristilor. Pe langa spectacolul oferit atunci de Televiziunea Romana, in sat se auzeau fel de fel de zvonuri. Ba ca teroristii au impuscat 7 persoane in autogara din Gura Humorului sau ca in Falticeni exista deja cateva persoane omorate de „calaii” revolutiei.

Nici bine nu ma obisnuisem cu gandul libertatii, in fine, la cei 10 ani ai mei, ca in prima zi de Craciun am stat pana noaptea tarziu sa urmaresc prinderea si executia lui Ceausescu. Din perspectiva mea de atunci si din bucuria generalilor si a oamenilor ce au populat studiourile Televiziunii Nationale, in acele zile, ma gandeam ca poporul a scapat de tiran. Mi-a sarit inima in piept de bucurie cand Ion Iliescu a citit lista membrilor Frontului Salvarii Nationale, care va duce Romania pe culmile gloriei. La vreo 6 luni dupa acel moment, cu povara clasei a patra in spate am ajuns acasa si i-am gasit pe parintii mei cu ochii cat „cepele” in fata televizorului. Din tensiunea momentului mi-am dat seama ca se intampla ceva. Era 13 iunie 1990 si studentii cereau la Bucuresti libertate si democratie. Mii de mineri cu tarnacoape si bastoane le-au aratat tinerilor cum se vede democratia in Valea Jiului. Din nou, sub mirajului lucrurilor vazute la televizor m-am bucurat la cei aproape 11 ani ca Ion Iliescu a calmat spiritele si s-a afisat triumfator cu Miron Cozma in apropiere. Au urmat primele alegeri libere unde Iliescu a castigat detasat in fata lui Campeanu si Ratiu. Pe scena politicii romanesti aparea atunci si Petre Roman, un om placut in special de femeile de la Apaca si sexagenarele din mediul rural.

A urmat o perioada in care Occidentul ne primea cu bratele deschise pentru ca am scapat de sub jugul tiraniei. Romanii au stiut sa aprecieze mainile intinse de straini furandu-le ceasurile. Mai mult chiar, tiganii romani au apreciat calitatea carnii de lebada si uite asa, o capitala romantica precum Viena a ramas fara celebrele vietuitoare. Cu timpul am inceput sa simtim si noi gustul libertatii dar in special cel al capitalismului. Au aparut banci si tot la fel de repede ele au fost devalizate de baietii destepti. In plus, un anume domn Stoica de la Cluj nu vroia nici in ruptul capului sa ne invete sistemul Caritasului care acaparase Romania. Imi aduc aminte cum afaceristul spunea ca doar sotia il poate trada, daca vorbeste prin somn si milioane de romani stateau de veghe pe malurile Somesului asteptand minunea.

Prin 1996, romanii s-au dus din nou la vot. Nu le-a mai placut zambetul lui Iliescu si au ales ciocul lui Constantinescu. Comunistii pierdeau puterea si pentru prima oara eram liberi cu adevarat. Cei asupriti zeci de ani, taranistii si-au facut bine planurile si in patru ani vedeam cum Romania nu mai are aproape nimic. Atunci am fost invatati despre regulile democratiei si puterea privatizarii. Fara slujbe acasa, romanii au luat cu asalt Italia si Spania astel incat recoltele de capsuni ale occidentalilor au fost salvate.
Dupa 4 ani in care mi-am pierdut o gramada de prieteni plecati in strainatate era timpul schimbarii. La 70 si ceva de ani, cu o mentalitate noua, revenea la putere Ion Iliescu. La aproape 22 ani am invatat ca trebuie sa ne pazim de „guzganii rozalii” si alte specii daunatoare. „Bombonelele” au devenit o moda dar romanii au invatat ca trebuie sa-si
puna termopane „mocca”. Incet, incet am descoperit ce inseamna NATO si visam cu ochii deschisi la intrarea in Uniunea Europeana. Dupa un sut in fund, romanii au intrat la masa bogatilor dar asteapta si acum firmiturile
americanilor.

Prin 2004 calvitia cu suvite a revenit la moda. Un marinar a varsat lacrimi dupa ce a fost parasit de un prieten si ca sa nu ne suparam ne-a promis ca vom trai bine. Alaturi de acel personaj, un Fat Frumos calare pe motocicleta ne-a obisnuit ca trebuie sa platim pentru tot ce consumam si ce nu consumam. Intr-un fel, ne-am simtit vinovati de indisciplina si pentru a ne rascumpara greselile am platit luxul primei inmatriculari direct firmei sale.  La aproape 30 ani impliniti si 20 ani dupa momentul revolutiei, un om mic si cu ochelari imi spune zilnic la televizor ca fac pasi importanti in Europa.
Sa-l mai cred oare?