Privatizarile din Romania, un real dezastru

Conform unei statistici a Asociatiei Nationale a Antrepenorilor doar un sfert din cele 7726 companii privatizate mai rezista. Esecul statului este evident mai ales ca aceste privatizari nu s-au facut pe piata de capital asa cum era normal ci prin vanzare directa. Mai exact, s-a dat liber la spagi si comisioane.

Politistul bulgar

Este un specimen din categoria „copitatelor”. El nu gandeste ci doar executa „panda” pe strazile patriei. Indatorirea de baza a „castravetilor bulgari” este luatul spagii de la prostii romani, greci si alte natii ce le tranziteaza tara.
De obicei, politistul bulgar nu stie limba engleza si se foloseste cu predilectie de maini, pentru a-ti explica prin gesturi infractiunea comisa.

Şpaga de la vama Halmeu era pentru şeful vămilor şi PDL

430 de mii de euro ar fi trebuit să fie suma totală plătită de un angajat vamal pentru a ajunge şef al Vămii Halmeu. Procurorii spun că banii urmau să ajungă la Radu Mărginean, şeful Agenţiei Naţionale a Vămilor şi „la un partid politic”.
Radu Traian Mărginean, şeful Agenţiei Naţionale a Vămilor şi vicepreşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare
Fiscală (ANAF), a fost pus sub învinuire de procurorii DNA Oradea, sub acuzaţia de luare de mită. În acelaşi dosar, şefa Vămii Halmeu, Nicoleta Dobrescu, a fost acuzată de cumpărare de influenţă, iar doi oameni de afaceri – Ioan Savu şi Liviu Florian, intermediarii mitei – sunt acuzaţi de trafic de influenţă şi au fost arestaţi preventiv.

Prima tranşă – 130.000 euro
Procurorii susţin că în septembrie 2009 inspectorul vamal Nicoleta Dobrescu ar fi plătit celor doi intermediari 130.000 de euro. În urma acestei plăţi, şeful vămilor, Radu Traian Mărginean, i-a semnat lui Dobrescu numirea pe funcţie, cu delegaţie (numire temporară). „Suma a fost plătită inculpatului Liviu Florian în mai multe tranşe, prin intermediul omului de afaceri Ion Savu. Cumpărătoarea de influenţă a fost delegată în funcţia de şef al Biroului Vamal Halmeu, prin ordin al şefului ANV în data de 23 septembrie 2009, delegare care a expirat pe 24 februarie 2010″, se arată în referatul anchetatorilor. Procurorii DNA Oradea au mai stabilit că, pentru a strânge cei 130.000 euro, Dobrescu a fost ajutată de o a treia persoană, inculpatul Ioan Romeo Niţu, care a colectat bani de la cămătari sau traficanţi de ţigări. Dobrescu le-a promis că le va restitui banii inclusiv prin facilitarea actelor de contrabandă.

Tranşa a doua – 300.000 euro
După încetarea delegării din februarie 2010, Liviu Florian a pretins de la Dobrescu alţi 300.000 de euro, promiţându-i, din nou, că în baza influenţei pe care o are asupra şefului ANV, dovedită deja la prima delegare pe funcţie, îl va determina să-i prelungească mandatul sau chiar să-i obţină numirea definitivă. Spre ghinionul acestora, DGA şi-a infiltrat un agent sub acoperire la Vama Halmeu, care a monitorizat actele de corupţie, a adunat probe în urma cărora s-a deschis dosarul penal. După învinuire, Dobrescu a confirmat circuitul şpăgii, motiv pentru care a scăpat de arestul preventiv. În schimb, oamenii de afaceri au fost arestaţi preventiv deoarece au negat implicarea, în ciuda probelor.

Bani pentru PDL?
Procurorii au motivat cererea de arestare a celor doi intermediari, Ioan Savu şi Liviu Florian, afirmând că „solicitarea unor sume atât de mari, 130.000 de euro, respectiv 300.000 de euro, în numele şi pentru un partid politic şi un şef de instituţie, lăsând să se înţeleagă că delegarea şi numirea într-o funcţie publică se face doar pe criterii politice şi nu de competenţă este în măsură să provoace în rândul opiniei publice un sentiment de insecuritate şi neîncredere”. Procurorii nu spun despre ce partid este vorba, însă este uşor de aflat acest lucru având în vedere succesiunea evenimentelor: prima tranşă, 130.000 de euro, a fost plătită în septembrie 2009, când PDL guverna alături de PSD. La Ministerul de Interne era ministru Dan Nica, iar la Finanţe, Sebastian Vlădescu, iar apoi, din decembrie 2009, Gheorghe Pogea. La începutul lunii octombrie 2009, Dan Nica a fost înlocuit cu Vasile Blaga. Tranşa a doua de bani a fost solicitată în februarie 2010, în timpul guvernării PDL.

Afacerea posturilor date fără concurs
Nu este prima dată când se vorbeşte despre cumpărarea posturilor de şefi de vamă. Fostul şef al vămii din guvernările pesediste, Dinu Gheorghe, supranumit „Vamă”, a fost suspectat ani în şir că ar fi primit bani din sumele strânse în vămi, din care mare parte ar fi ajuns la partid. De aceleaşi suspiciuni a avut parte şi fostul şef al vămilor din perioada guvernării CDR, Nini Săpunaru. „Este o practică pe care nici o guvernare nu a vrut să o desfiinţeze pentru că era o fabrică de bani pentru partid şi pentru liderii ei. Banii s-au adunat prin şefii punctelor vamale, care nu erau numiţi definitiv pe funcţie, ci doar delegaţi, pentru a-i forţa să-şi plătească taxa de menţinere pe funcţie. Dacă s-ar fi organizat concursuri pentru aceste funcţii, câştigătorii posturilor nu ar fi fost obligaţi să comită infracţiunile”, spun surse judiciare.
Acţiunea de la Vama Halmeu este parte din programul naţional al DGA de combatere a corupţiei din vamă şi punctele de trecere a frontierei. Sorin Blejnar, şeful direct al lui Mărginean şi preşedinte ANAF, a fost convocat ieri la Guvern pentru a da explicaţii referitoare la acest scandal. Potrivit legii, numirile pe functiile de sefi de puncte vamale sunt semnate de presedintele ANAF ( Sorin Blejnar) la propunerea vicepresedintelui ANAF si sef al Autoritatii Nationale a Vamilor ( Traian Marginean). Surse PDL sustin ca cei doi vor fi demisi. Premierul Boc ar fi nemultumit de modul in care Blejnar administreaza institutiile din subordinea sa, intre care si Vamile.

Problemele penale ale Nicoletei Dobrescu
În 2009, Nicoleta Dobrescu a ajuns şef al Vămii Halmeu, cu toate că era cercetată de DNA Oradea în dosarul „Usturoiul”. Mai precis, în 2007, pe când era inspector vamal, Nicoleta Dobrescu a falsificat 31 de declaraţii vamale care au permis tranzitarea , fără taxe, în mod nelegal a unor cantităţi impresionante de usturoi chinezesc.

Ascensiunea lui Mărginean
1992 – inginer de profesie, se angajează ca lucrător vamal la Vama Borş.
1994 – avansează în funcţia de şef al Serviciului Proceduri Vamale la Direcţia Regională Vamală Oradea.
2001 – ajunge şef al Vămii Oradea.
2005 -cu sprijinul lui Vasile Blaga, Mărginean este promovat director adjunct la Direcţia supraveghere accize şi operaţiuni vamale din cadrul Direcţiei Generale a Vămilor.
2009 – este numit şef al Agenţiei Naţionale a Vămilor.

Sursa: Romania Libera

Basescu despre controlul de la vami: „Nu are nimic politic şi nu are nimic cu dreptul nostru de a intra în Schengen!”

Presedintele a afirmat azi la postul public de radio ca la vamile din Romania problemele sunt mai vechi. „Cangrena este cunoscutasi tolerata de toate partidele care au fost la guvernare dupa ’90. Va aduc aminte de razboiul din Iugoslavia, cand Romania era acuzata de contrabanda de combustibil. Nu porumbelul trecea benzina peste graniţă” a spus Traian Basescu.  Seful statului s-a legat si de Claudiu Saftoiu care a declarat ca seful statului stia de coruptia de la vami de aproape 6 ani. „Realitatea e una singura. Era un mare nimeni care se pare ca a afirmat la televizor ca preşedintele stia din 2005 de aceasta operatiune. Pentru mine este un mare nimeni, care nu a reusit sa reziste decat cateva zile in fruntea unui serviciu de informatii” a adaugat Basescu.  Presedintele sustine ca operatiunile de curatare a vamilor nu au nicio legatura cu aderarea Romaniei la spatiul Schengen. „Mergandu-se pe flagrant se ajungea la rezultatele de pana acum : prindeai un vames si atat. Acum s-a mers pe agenti sub acoperire. Asta a dus la rezultatul de acum, care nu are nimic politic si nu are nimic cu dreptul nostru de a intra in Schengen” a spus Basescu. Pentru romani ar fi o rusine ca la vamile romanesti sa fie angajat personal din strainatate. „Bulgarii n-au adus vamesi straini. Ar fi cel mai umilitor sa chemam vamesi din alta parte. Bulgarii au o asistenta. Noi ne vom proteja frontiera cu romani. A fost nevoie de acesta operatiune de curatare a vamilor” a mai completat presedintele.

Tarifele poliţiştilor şpăgari de la vămile cu Serbia: un euro cartuşul de ţigări, 50 de euro, baxul

Vameşii şpăgari de la Punctul de trecere a frontierei Moraviţa, Sectorul Poliţiei de Frontieră Deta şi Foeni, toate structurile aparţinând Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Timiş cereau un euro pentru un cartuş de ţigări şi 50 de euro pentru un bax, conform procurorilor DNA. Aceeaşi strategie era aplicată şi de vameşii de la Punctul de Trecere a Frontierei Naidăş.Din probele administrate până în prezent au rezultat următoarele aspecte privind activitatea infracţională a inculpaţilor: pentru a trece frontiera cu un bax de ţigări, traficanţii dădeau 50 de euro, iar pentru un cartuş de ţigări 1 euro, astfel încât o singură persoană ajungea să înmâneze lucrătorului vamal şi sume de 750 euro, conform unui comunicat emis de Direcţa Naţională Anticorupţie.
Anchetatorii anticorupţie au stabilit că pe câte o tură a celor implicaţi în acceptarea introducerii în România a ţigărior de contrabandă, se încasa 2.000 şi 2.700 de euro.

Împărţirea banilor la Vama Naidăş
În cadrul fiecărei ture, spre sfârşitul programului de lucru, se proceda la împărţirea sumelor de bani colectate, după cum urmează: banii proveniţi de la traficanţi erau luaţi, în cele mai multe situaţii, de către lucrătorii vamali. La sfârşitul turei, unul dintre aceştia împărţea cu şeful de grupă al poliţiştilor de frontieră foloasele primite în două părţi, dintre care una destinată poliţiştilor de frontieră, iar cealaltă lucrătorilor vamali.
Ulterior, vameşii îşi împărţeau între ei partea care le revenea, iar şeful de grupă al poliţiştilor de frontieră remitea câte o parte din bani poliţiştilor care au fost de serviciu. Cuantumul banilor primiţi de către fiecare membru al grupului infracţional depindea de postul în care îşi desfăşura activitatea în schimb, aşa încât cei direct implicaţi în actul de luare a mitei sau cei care asistau nemijlocit la aceste acte primeau o sumă mai mare spre deosebire de ceilalţi. În acest sens, lucrătorii grupării infracţionale erau plasaţi în locuri şi momente de interes, aşa încât să se evite interpunerea în „procesul lucrativ” a persoanelor care îşi desfăşurau activitatea în mod corect. În cadrul grupului infracţional organizat, pe lângă activitatea de împărţire a mitei, inculpaţii poliţişti de frontieră care deţineau şi calitatea de şef de tură sau de grupă, respectiv Herdi Ioţa şi Cean Orlando Gabriel, şi-au asumat şi atribuţii de coordonare a activităţilor: cunoaşterea şi darea acceptului pentru transporturile ilegale de ţigări şi repartizarea poliţiştilor pe posturi.

Şefii se asigurau că nu sunt controale
De asemenea, aceştia se asigurau şi cu privire la eventualele controale de la nivelul Inspectoratului Judeţean al Poliţiei de Frontieră Caraş-Severin pentru a proteja transporturile agreate. În ceea ce-l priveşte pe inculpatul Bărăgan Valentin Ionică, şeful P.T.F. Naidăş, acesta a aderat la grupul infracţional organizat, în sensul că a beneficiat, în mod repetat, de bani sau alte foloase, provenite din sumele încasate de lucrătorii de poliţie cu titlu de mită, a cunoscut activitatea infracţională desfăşurată în punct şi a asigurat cadrul propice derulării întregii activităţi infracţionale prin omisiunea de a-şi controla subordonaţii. Sub coordonarea superiorilor, poliţiştii de frontieră au facilitat introducerea ţigărilor în ţară şi au întreprins acţiuni de protejare a transporturilor pe traseu, până la locurile de depozitare temporară din Oraviţa şi localităţile limitrofe. La sfârşitul fiecărei ture, aceştia au primit cu titlu de mită diferite sume de bani de la şefii de tură ori de grupă, direct sau prin intermediul altor poliţişti.
La rândul lor, lucrătorii vamali cu funcţie de şef de tură sau cu o poziţie dominanta în cadrul grupului de vameşi, respectiv inculpaţii Mihăilă Camelia, Ţinte Ovidiu Gelu, Iovanovici Dalibor şi Verdeţ I. Gheorghe, aveau rolul de a colecta de la vameşii din subordine sumele primite de aceştia cu titlu de mită de la traficanţii de ţigări pe perioada turei respective, de a remite şefilor de tură ori şefilor de grupă ai lucrătorilor de poliţie jumătate din sumele colectate.

Sursa: adevarul.ro

Schengen, la „mica ciupeala”

Sunt interesante miscarile autoritatilor la vamile romanesti. Miza este mare. Riscam sa nu fim inclusi la spatiul Schengen daca nu ne asiguram granitele. Bogatii ne-au aratat cu degetul. Avem probleme mari si trebuie rezolvate cat de curand. Intrebarea este, de ce atat de tarziu? Pana si un copil de la scoala generala stia de spagile care se dau la punctele de trecere a frontierelor. Poate ca nici casele, vilele si masinile nesimtite ale vamesilor nu au tradat neregulile de la granite. Un prieten avea o vorba pe care o rostea mai in gluma mai in serios: „Mafia nu doarme!” Mare dreptate avea. Spaga se ia cu sacosa in Romania, adevarul incepe sa iasa acum la iveala. Tare ma tem ca e un simplu foc de paie. Ca incercam sa le demonstram europenilor cum putem asigura noi granita cu spatiul ex sovietic pentru a intra mai repede in Schengen. Daca mai tarziu „baietii” vor reveni la vechile indeletniciri? Zilnic suntem bombardati cu o stire legata de o captura record de tigari de contrabanda. Adica politia isi face datoria. Putina lume stie ca s-au smecherit si traficantii. Daca nu mai merge treaba prin vama se rezolva pe deasupra ei. Mai exact, se inchiriaza avioane de mici dimensiuni, se burdusesc cu tigari din Republica Moldova si se trece nestingherit pe calea aerului. Poate va imaginati ca in Romania, un avion care violeaza spatiul aerian este reperat imediat de aparatele de lupta ale Ministerului Apararii si  pus la sol? Gresit. As vrea sa recunoasca autoritatile cate avioane de mici dimensiuni au zburat peste vamile romanesti fara aprobare. Cum alearga politsitii de frontiera cu Jeepurile din dotare, pe toate coclaurile, dupa avioanele traficantilor de tigari.
Ar fi un prim pas spre normalitate. Suntem vulnerabili dar nu vrem sa aratam strainilor. Ar fi cazul sa ne vedem de lungul nasului. Sa fim mai uniti pentru a ne rezolva probleme. Doar atunci putem sa emitem pretentii.

Curgea spaga pe Siret

Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de 59 de persoane între care un comisar de poliţie de frontieră, lucrători de poliţie la Punctul de trecere a frontierei (PTF) Siret, jud. Suceava şi lucrători vamali din cadrul Biroului Vamal Siret, după cum urmează:
– ANEA AUREL, comisar de poliţie, fost şef al PTF Siret, în sarcina căruia s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi constituire de grup infracţional organizat;
– patru lucrători vamali, şefi de tură: ŞCLADAN SORIN CONSTANTIN, SCHIPOR NICU CEZAR, UNGUREANU LAZĂR, COROLIUC SIMION, în sarcina cărora s-a reţinut infracţiunea de dare de mită în formă continuată;
– 54 lucrători de poliţie la PTF Siret – COSMEI ILIE, MANDIUC ALINA OLIVIA, ZEBRENIUC CĂTĂLIN DUMITRU, STICLEŢ FLORIN, HOLCA ADRIAN, ANDRIŞAN CONSTANTIN DORIN, GRIGORAŞ DANIEL, SASU VASILE, RADU IULIAN, IUGA ADRIAN, COROI MARCEL, BARBĂ DANIEL, COSTACHE MANUEL EUGEN, LUCANU RADU, NEAGU DĂNUŢ – DUMITRU, BĂLICI VASILE ADRIAN, GROSU ADRIAN IONUŢ, CĂPĂŢÎNĂ DANIELA, JACOTĂ GEORGE, SLEVOACĂ GEORGE, ŢIPRIGAN CRISTINEL, HAI TRAIAN CONSTANTIN, LAVRIC GHEORGHE CONSTANTIN, GÎZĂ IONEL MARINEL, POSMANGIU LUCHIAN ALEXANDRU, MUDRAC ADRIAN PETRU, NEAMŢU GHEORGHE, RĂDĂCINĂ FĂNEL FLORIN, NICHIFORIUC RODICA, LUCHEAN ROMIS VASILE, PAVLOVICI GHEORGHE ALIN, ZAHARIUC ILIE, POMOHACI SILVIU GEORGICĂ, RURAC BOGDAN CONSTANTIN, STRUGAR SORIN DORU, SUMANARIU SORIN, SECRIER VASILE, JITĂRIUC VIRGIL, RUŞTE VIOREL, COSTIUC RAMONA, ILIEŞI TOADER, FILIPOAIA CRISTINA, LUPU FLORIN CONSTANTIN, MATEI FLORIN CONSTANTIN, PINTILII LUCIAN ŞTEFAN, CIOBANU ANDREI, COSIC MIHAELA ELENA, AGAPI ELENA ANCA, TOCILĂ MIHAI DORU, COZMINIUC ELENA, SAUCIUC VALENTINA IOANA, UNGUREANU GEORGE BOGDAN, TIMOCI LOGHIN DANIEL, NICOLOVICI CRISTIAN TEODOR, în sarcina cărora s-au reţinut infracţiunile de luare de mită în formă continuată şi constituire unui grup infracţional organizat.

Din Ordonanţa de punere în mişcare a acţiunii penale întocmită de procurori a rezultat următoarea stare de fapt:
În perioada septembrie 2010 – ianuarie 2011, la Punctul de trecere a frontierei Siret a fost constituit un grup infracţional organizat format din lucrători de poliţie şi lucrători vamali având ca scop strângerea unor importante sume de bani, sub formă de mită, ca urmare a trecerii cu vederea, nedenunţării şi neconstatării a unor infracţiuni sau contravenţii comise la trecerea frontierei de stat a României, fiind vorba în special de tolerarea traficului de ţigări.
Concret, în perioada menţionată, cei 54 de inculpaţi, în calitate de lucrători de poliţie la PTF Siret, în baza unei înţelegeri prealabile, au pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, în mod repetat, importante sume de bani şi bunuri de la persoane care au tranzitat frontiera. Sumele de bani erau luate pentru ca lucrătorii de poliţie să le permită mituitorilor introducerea în România a unor bunuri, în general ţigări din Ucraina peste limita legală admisă.
De asemenea, în perioada decembrie 2010- ianuarie 2011, inculpatul Anea Aurel, în calitate de comisar de poliţie a pretins, primit ori acceptat, direct sau indirect, în mod repetat, importante sume de bani şi bunuri de la poliţiştii de frontieră Posmangiu Luchian Alexandru, Rădăcină Fănel Florin, Strugar Sorin Doru şi Luchian Romis pentru a trece cu vederea încălcarea legii de către subordonaţii săi. În aceeaşi perioadă, comisarul de poliţie a pretins, primit ori acceptat sume de bani şi bunuri şi de la cei patru lucrători vamali menţionaţi, pentru a nu efectua controale asupra modului în care îşi îndeplinesc aceştia atribuţiile de serviciu. În mod constant, inculpatul a sprijinit grupul infracţional organizat în scopul comiterii infracţiunilor de luare de mită, pentru a obţine beneficii financiare şi materiale.
Din probele administrate până în prezent au rezultat următoarele aspecte privind activitatea infracţională a inculpaţilor: pentru a trece frontiera cu 30 de cartuşe de ţigări o persoană oferea lucrătorului vamal aproximativ 150 lei drept mită, iar poliţistului 50 de lei. Sumele primite de poliţiştii care lucrau pe o tură variau între 7.000-8.000 lei până la 20.000-25.000 lei, în condiţiile în care, într-o tură lucrau aproximativ 10-12 persoane.

Celor 59 de inculpaţi li s-au adus la cunoştinţă acuzaţiile în conformitate cu prevederile art. 6 alin. 3 Cod de procedură penală. La data de 4 februarie 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea acestora pe o perioadă de 24 de ore, iar la aceeaşi dată urmând să fie prezentaţi Curţii de Apel Bucureşti cu propunere de arestare preventivă pentru 29 de zile. Până în acest moment, Curtea de Apel Bucureşti a dispus arestarea preventivă pentru 29 de zile a unui număr de 15 din cei 59 de inculpaţi. La instrumentarea acestui dosar, procurorii au colaborat cu ofiţeri din cadrul M.A.I. – Direcţia Generală Anticorupţie, Inspectoratul General al Poliţiei de Frontieră, Inspectoratul General al Poliţiei de Române, Jandarmeria Română. (Comunicat de presa DNA)