Guvernul vrea sa ia masuri impotriva etnobotanicelor

„Executivul a aprobat un plan concret de acţiune pentru o intervenţie fermă în teren a tuturor instituţiilor implicate în combaterea comercializării de plante etnobotanice”, a declarat premierul Emil Boc la finalul şedinţei de Guvern. Astfel, Ministerul Administraţiei şi Internelor, Ministerul Sănătăţii, Ministerul Finanţelor Publice, Ministerul Agriculturii, Autoritatea Sanitar Veterinară şi Autoritatea Naţională pentru Protecţia Consumatorului vor demara acţiuni pentru a combate acest fenomen. Continuă lectura „Guvernul vrea sa ia masuri impotriva etnobotanicelor”

Jaful de la Credit Europe Bank a început în urmă cu patru ani

Documentele prezentate de bancă arată că o parte din sume a fost sustrasă cu ani în urmă, cu mult timp înainte ca „buba” să se spargă şi să iasă jaful la iveală. Deşi oficial sunt 71 de păgubiţi, numărul real e mult mai mare, întrucât nici măcar banca nu ştie numărul exact. Numai 10 dintre ei ar avea împreună 2 milioane de euro – adică două treimi din suma oficială delapidată de angajaţii băncii. Avocaţii lor se plâng că banca negociază despăgubirile pe banii lor
Jaful din interiorul Credit Europe Bank, ieşit la lumină la începutul lunii august, este doar vârful aisbergului. Datele oficiale nu reflectă cu adevărat amploarea cazului, întrucât banca nu are niciun interes să facă lumină în acest caz. Chiar dacă ar dori, nici ei nu ar şti câţi oameni au fost furaţi de directoarea de operaţiuni Otilia Negrilă.
Din actele prezentate la Protecţia Consumatorului, acest jaf nu este o acţiune demarată în urmă cu o lună de Otilia Negrilă. Actele arată sustrageri de bani din conturile şi depozitele braşovenilor realizate încă de acum 4 ani. Să nu fi fost ele depistate până acum? Sau poate au fost acoperite de o reţea bine organizată care acţiona confortabil din interiorul băncii? „Ei au descoperit pe 11 august că nu mai au niciun ban din cont. Au luat extrase de cont de la bancă din care rezulta clar că banii lor au dispărut de foarte mult timp din conturi. În unul din cazuri se pare că banii au fost sustraşi din conturi acum 4-5 ani”, a declarat Dan Henegar, un avocat al cărei mamă avea depozit la Credit Europe.

„Au fost sfătuiţi să nu mai depună reclamaţii”
Nici măcar numărul real al păgubiţilor sau al valorii pagubelor nu este cunoscut, întrucât nu toţi deponenţii jefuiţi au depus plângere la Protecţia Consumatorului. „Sunt oameni care n-au mai venit pe la instituţia noastră. Sau au fost sfătuiţi să nu mai depună reclamaţii la noi. Tocmai de aceea noi am înştiinţat banca să ne pună la dispoziţie toate aceste reclamaţii pe care clienţii le-au depus direct la bancă. Noi avem odată 71 de reclamaţii depuse aici, dar pe lângă astea mai sunt unele adresate direct băncii”, a declarat Ionuţ Spătaru, director Protecţia Consumatorului.
Unii dintre păgubiţi au ales să nu se adreseze autorităţilor, ci să-şi tocmească apărători. Aşa a ajuns avocaţii Vladimir Ciolacu şi Dan Henegar să-şi unească forţele pentru despăgubirea clienţilor. Aceştia au purtat negocieri cu reprezentanţii Credit Europe şi sunt nemulţumiţi. „Modul e total abuziv, nepotrivit, chiar nesimţit. Nu le pasă de clienţi. Nu poţi să te baţi cu pumnul în piept că vrei să-i fie bine clientului, că-l înţelegi şi-ţi ceri scuze, şi să-l violezi în orice fel de negociere o porţi cu el pentru returnarea banilor lui. Este ca şi cum ai lua nişte ostatici şi apoi ai negocia eliberarea lor”, a declarat avocatul Vladimir Ciolacu, colegul de caz al lui Dan Henegar.

„Banca tergiversează înapoierea banilor”
Surse din cadrul anchetei vorbesc de un număr de peste 100 de păgubiţi, adică 30 de oameni care au fost convinşi de bancă să nu depună reclamaţii la autorităţi sau care încă nu au aflat că au fost jefuiţi. Dacă suma oficială de 2,8 milioane de euro pierdută de cei 71 de reclamanţi pare fantastică, atunci spusele a 10 deponenţi – alţii decât cei „oficiali” – ne fac să credem că Top 300 milionari este o glumă proastă. Avocatul lor susţine că numai ei singuri au pierdut în jaful Credit Europe nu mai puţin de 2 milioane de euro. Banii nu sunt pierduţi, însă o parte din clienţi au nevoie de ei repede, iar banca profită de asta. „Din data de 11 şi 12 august noi am depus cererile de returnare al banilor la bancă, iar în cazul unei familii s-a returnat o sumă mai mică de un sfert din cuantumul banilor, iar în cazul celeilalte familii niciun ban. Banca tergiversează înapoierea banilor”, a precizat Ciolacu. „Pur şi simplu le spun: nu pot să-ţi dau banii acum. Îţi dau o părticică din ei, iar pentru restul mai vedem, până pe 2, 3 – 5 septembrie. Bun, asta putem să înţelegem. Dar cu dobânzile? Nu, pentru dobânzi faci o cerere separată”, a mai spus Henegar.
60 din cei 71 de reclamanţi de la Protecţia Consumatorului şi-au primit banii, însă se pare că este vorba despre clienţii cu sume mici. Între bancă şi ei au avut loc negocieri, pentru a stabili ce bani au fost furaţi şi care au fost cheltuiţi de proprietari. „Oamenii au reclamat nişte sume. Spre exemplu, unul spune că «100.000 de RON am avut în cont». Noi am solicitat băncii documente justificative pe fiecare client în parte. În ele se regăsesc data la care au fost depuse şi tranzacţiile care s-au efectuat de pe cont. Dacă persoana respectivă nu recunoştea acele tranzacţii, banca trebuia să-i restituie aceste sume de bani”, a subliniat Spătaru.
Până la această oră, adunând pagubele din cele două părţi, reiese că Negrilă şi reţeaua sa au pus mâna pe minim 4 milioane de euro. Ştiind că se fură încă din acum 4-5 ani, suma pare mică. Oricum e un fleac pentru o bancă care a primit anul trecut 337,5 milioane de lei noi de la banca mamă, Credit Europe Bank NV din Amsterdam.

Sursa: Buna Ziua Brasov