Doua tari, o singura insula. Bogatie in est, foamete in vest!

Uraganul Matthew a maturat luni micutul stat Haiti lasand in urma 1,4 milioane de persoane pe drumuri. Cel putin 1000 oameni au murit. In 2010, tara insulara in Marea Caraibelor a fost zguduit de un cutremur puternic ce a ucis 220.000 oameni.

A aparut specia lupilor moralisti

De cateva zile presa din Romania analizeaza declaratiile lui Nicolae Vacaroiu, fostul prim ministru al Romaniei, rasplatit de prieteni pentru ‘meritele deosebite fata de partid si tara’ cu un post caldut de presedinte al Curtii de Conturi. Ajuns la venerabila varsta de 70 ani, Vacaroiu vorbeste ca un adevarat intelept si guru al neamului romanesc. Cea mai importanta declaratie data presei in ultimii ani a fost aceasta: “Nu vrem sa recunoastem ca, din pacate, privatizarile au fost in proportie de 80% un esec. Dupa cum nu vrem sa recunoaştem ca, iata, vindem actiuni de la companii strategice, in perioada de criza, in contextul in care capital autohton nu exista.

Cum arata bugetul. Cati bani au romanii. Cati bani are statul – varianta Guvernul Ponta 2

• Politicienii vorbesc mereu de PIB. Aceasta, pe intelesul tuturor, echivaleaza cu rezultatul muncii tuturor intr-un an.
• in 2013 Romania va produce cca 140 de miliarde de euro. Aceasta echivaleaza cu o valoare de 7000 de euro produsa de fiecare roman.
• Guvernul readuce Romania in anul 2013 la nivelul PIB din 2008, daca
avem stabilitate, credibilitate si consecventa
• Ultimii 4 ani – pierduti pentru dezvoltare.

PIB-ul bata-l vina!

Ponta ne sugereaza ca vom trai mai greu in 2013 din cauza unei erori a Institutului National de Statistica. De la 579 miliarde de lei cat era estimat PIB-ul in primavara trecuta, la finalul anului, dupa revizuire s-a ajuns la 556 miliarde lei. Cum e posibil? Ponta a intrebat in stanga si in dreapta si a ajuns la concluzia ca s-a produs o greseala. Premierul s-a ‘enervat’ din cale afara si l-a demis pe seful INS, Verginel Voineagu, omul adus de Tariceanu in 2005, care nu a ‘percutat’ la referendumul din 2012.

Cati bani va cheltui Guvernul in 2012 si care sunt obiectivele propuse?

Bugetele alocate ministerelor sunt următoarele:
– Ministerul Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale: 31,9 miliarde lei
– Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale: 14,9 miliarde lei
– Ministerul Transporturilor şi Infrastructurii: 14,8 miliarde lei
– Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului: 8,7 miliarde lei
– Ministerul Administraţiei şi Internelor: 8 miliarde lei

Datoria publică a României s-a dublat în doi ani de criză

Sub presiunea unui buget sărăcit de criză şi a nevoii de a plăti pensiile şi salariile, Guvernul României s-a îndatorat tot mai mult pe parcursul anului trecut. Împrumuturile de la FMI, Comisia Europeană şi de la băncile de pe piaţa locală, în mare parte pe termen scurt, ne-au dublat datoria publică în ultimii doi ani, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Cum stăm la capitolul relaţii comerciale cu superputerile economice SUA, China şi Japonia

Exporturile României către SUA, China şi Japonia, primele trei puteri economice ale lumii, au totalizat în primele nouă luni ale anului trecut 729,2 milioane de euro, în timp ce importurile s-au ridicat la peste 2,6 miliarde de euro, conform datelor din Buletinul Statistic de Comerţ Internaţional.
Relaţiile comerciale cu cele trei ţări au fost de 3,39 miliarde de euro, dintre care cu China 2,1 miliarde de euro, cu SUA 764,3 milioane de euro şi cu Japonia 264 de milioane de euro. Cele trei ţări sunt cele mai importante economii la nivel mondial, SUA având un PIB de 14.660 mld. dolari (10.852 mld. euro), China de 5.880 mld. dolari (4.352 mld. euro) şi Japonia de 5.470 mld. dolari (4.049 mld. euro).

Deficitul bugetar a scazut in 2010 fata de 2009

Conform datelor operative anuntate de Ministerul Finantelor Publice deficitul bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, a fost de 33,3 miliarde lei, respectiv 6,5% din PIB, sub limita ţintei de deficit, în sumă de 34,6 miliarde lei, stabilită ca obiectiv al politicii bugetare pe anul 2010 şi prevăzută în Scrisoarea suplimentară la Aranjamentul Stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.
Veniturile încasate la bugetul general consolidat, au fost în sumă de 168,6 miliarde lei, cu 7,2% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul precedent.
* creşterea încasărilor s-a înregistrat în principal la impozitele pe bunuri şi servicii, respectiv taxa pe valoare adăugată (+14,3%) şi accize (+11,5%), precum şi la venituri nefiscale (+18,5%).
* discrepanţele faţă de anul precedent, deşi au avut un trend descendent, au înregistrat valori importante la impozitul pe venit (- 3,2%), impozitul pe profit (- 4,9%), şi contribuţii de asigurari sociale (- 4,5%).
* sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au înregistrat o creştere cu 181% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 5,4 miliarde lei faţă de 1,9 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 201,9 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 4,2% faţă de anul precedent.
* Creşterea s-a înregistrat în principal la proiectele cu finanţare UE (+170%), dobânzi (+20%) ca urmare a finanţării deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi, asistenţă socială (+7,3%) ca urmare a creşterii cheltuielilor cu ajutorul de şomaj.
* De asemenea cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 5,2% faţă de anul 2009, în principal ca urmare a majorării cheltuielilor bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sănătate pentru plata arieratelor.

La nivelul administraţiilor locale creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent se datorează preluării finanţării activităţii Camerelor Agricole, începând cu luna martie 2010, precum şi ca urmare a descentralizării unităţilor sanitare prin preluarea acestora începând cu luna iulie 2010 de către autorităţile administraţiei publice locale.

* Cheltuielile de personal se menţin sub cele înregistrate în aceeaşi perioadă din anul precedent cu 8,6%.
* Cheltuielile pentru investiţii care includ cheltuielile de capital, precum şi programe de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost pe anul 2010 în sumă de 33,7 miliarde lei, respectiv 6,6% din PIB.

Deficitul bugetar s-a diminuat faţă de anul 2009 de la 7,4% la 6,5% din PIB ca urmare a creşterii încasărilor, în condiţiile unor cheltuieli obligatorii suplimentare înregistrate la dobânzi, ajutoare pentru şomaj, plata arieratelor, finanţarea proiectelor din programele cu finanţare UE.

2011: datoria externă a României. Cine şi cât datorează, care şi când plăteşte

Singurul avantaj major pe care ni l-a lasat regimul socialist a fost absenta datoriei externe. Astăzi datorăm 90 de miliarde de euro, iar partea statului din aceasta datorie e mai mica de o treime. Restul de bani i-am bagat preponderent in comert, creditare, imobiliare.
La intrarea in 2011, România contabiliza obligatii de plata de 90 miliarde euro:

* 18 miliarde euro pe termen scurt (sub un an)
* 72 miliarde euro pe termen mediu si lung.

BNR are o rezerva internationala de 36 miliarde euro, egala cu dublul datoriei scadente in 2011, dar jumatate din datoria ce va trebui achitata in acest deceniu. Nu este nici mult, nici putin, este o pozitie adecvata pentru situatia in care ne aflam.

Imprumuturi facute la milimetru.
Intamplator sau nu, cifra vehiculata pentru acordul preventiv (precautionary in original) ce ar urma sa fie incheiat cu FMI este de 3,6 miliarde euro, adica o zecime din rezerva BNR si o cincime din obligatiile scadente in acest an. Cei 3,6 miliarde de euro din acordul preventinv reprezintă, culmea, exact 3% din PIB-ul estimat la 120 miliarde euro, adica valoarea permisa prin tratatul de la Maastricht. Desigur, n-am folosit virgule, dar nici nu era cazul pentru a avea o imagine de ansamblu a ceea ce se intampla cu finantele Romaniei.

Prima observatie: emisiunea monetara (adica banii care circula acum in piata) e de 50 miliarde lei (si care inseamna -alta coincidenta – 12 miliarde euro) este acoperita arhisuficient cu valuta.

A doua observatie: Datoria publica este numai 18 miliarde de euro din care doar 1,2 miliarde euro cu scadenta in 2011. Deci, nu sunt probleme semnificative nici la serviciul datoriei externe publice. Alte 9 miliarde euro s-au dus in contul BNR printr-o operatiune tehnica de swap ( chiar daca imprumuta valuta, Ministerul Finantelor face plati in lei). 18 si cu 9 fac 27.
63 de miliarde de euro sunt datorie privata

A treia observatie: Datoria privata este de 63 miliarde euro, din care:

* 23 miliarde reprezinta datoriile sectorului bancar
* 40 miliarde euro obligatiile contractate de sectorul real (productie, servicii) al economiei.

Prin urmare, desi comentariile publice se concentreaza pe stat, 70% din imprumuturi au fost luate de sectorul privat, acolo unde volumul este greu de limitat iar  dobanzile nu pot fi urmarite in mod transparent.

A patra observatie: Datoria bancilor este in scadere, de la 26 miliarde euro la finele lui 2009, la 23 de miliarde la finele lui 2010. (La banci, reducerea datoriilor s-a produs exclusiv pe partea de termen scurt, de la 10 miliarde la 6 miliarde euro). Din moment ce detin doar un sfert din datorie, atacurile la adresa bancilor nu sunt rationale. Mai mult, ne place sau nu, fara acele linii de credit din afara, nivelul de trai ar fi fost mai scazut.
Grosul datoriei – in sectorul real

A cincea observatie: sectorul real, cu totul in afara atentiei mass-media, detine grosul datoriilor: 40 de miliarde, din care cu 10 miliarde de euro de plata in 2011, si 30 miliarde euro de plata pe termen mediu si lung. Aici se regaseste cu precadere problema de finantare a deficitului de cont curent al Romaniei.

A sasea observatie: In Cehia, Slovacia, Polonia sau Ungaria banii au fost luati in proportie suficienta pentru productie, care asigura sustenabil intoarcerea banilor. In Romania, la fel ca si in Bulgaria sau tarile baltice, s-a marsat puternic pe comert, creditare si imobiliare, zonele cele mai afectate de criza.

A saptea observatie: Doar pentru a pastra actualul nivel al datoriei ( a lua bani cu imprumut pentru a plati datoriile scadente, in conditiile deficitului bugetar cronic), statul roman cheltuie peste 1% din PIB iar sectorul privat ar trebui sa piarda din eventualul surplus rezultat din activitate peste 2% din PIB.

Si doua concluzii

Concluzia 1 : Si daca i s-ar da bani sa creasca datoria externa, Romania ar face mai bine sa se limiteze la cheltuielile pe care si le poate permite. Desi sunt tari occidentale cu datorii de peste 60% din PIB, limita impusa de Maastricht,  dobanzile pe care le platim noi ne duc spre o limita de siguranta de 30% ( Argentina a intrat in incapacitate de plata fara criza mondiala si sub 40%).

Concluzia 2: Si daca ar veni bani externi pentru productie si infrastructura, rezultatul net trebuie sa tina cont cat din rezultatele obtinute mai ramane  (daca mai ramane) in tara.

Sunt bune si cresterea economica de moment si locurile de munca noi, dar nu cu pretul amanetarii viitorului, cu plata impusa copiilor nostri.

Sursa: cursdeguvernare.ro

Profesiunea lui, cultura! Care?

La 8 luni de cand a fost instalat Ministrul Culturii, Kelemen Hunor si-a prezentat bilantul. Ministrul a subliniat ca bugetul pentru 2010, dupa rectificarea din august, se ridica la 734 milioane lei, adica 0,14% din PIB.
Hunor a spus ca in Austria, bugetul pentru cultura ajunge la 1,17% din PIB, in Bulgaria 0,72% din PIB, iar in Ungaria 0,53% din PIB. Udemeristul a promis ca va face tot posibilul ca in bugetul pe 2011 procentul alocat pentru cultura sa fie mai mare, precizand ca anul viitor vor fi alocate o serie de cheltuieli obligatorii, legate de finalizarea unor investitii, cat si de programarea unor evenimente de amploare de genul Festivalului International „George Enescu”.
Obiectivele majore ale Ministerului sunt lucrarile la Muzeul Colectiilor de Arta, Muzeul de Istorie Naturala „Grigore Antipa”, Palatul „A.I. Cuza” de la Ruginoasa, Biblioteca Nationala si Palatul Culturii din Iasi.

Guvernul vrea sa reducă deficitul bugetar cu 4.3 % în trei ani

Guvernul a aprobat astăzi proiectul de lege privind aprobarea plafoanelor unor indicatori specificaţi în cadrul fiscal-bugetar, care vor sta la baza elaborării proiectului bugetului de stat şi a proiectului bugetului asigurărilor sociale de stat pentru următorii doi ani.
Totodată, Executivul a adoptat Strategia fiscal – bugetară pentru 2011-2013, aşa cum cere Legea responsabilităţii fiscal-bugetare, a anunţat purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana Muntean. Proiectul de lege va fi transmis la Parlament cu solicitarea de a fi dezbătut în procedură de urgenţă.
„Una dintre priorităţile asumate de Guvern este absorbţia fondurilor europene. Cheltuielile pentru proiecte cu finanţare din fonduri europene se ridică, pentru 2011, la 2% din PIB, aproape dublu faţă de anul acesta. Aici includem cofinanţări, prefinanţări şi cheltuieli neeligibile”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Guvernului. Indicatorii macroeconomici la care se raportează proiectul de lege şi Strategia fiscal-bugetară au fost conveniţi cu finanţatorii externi. „Guvernul se angajează să reducă deficitul bugetar de la 6,8% din PIB cât este în 2010, la 4,4% din PIB în 2011, la 3% în 2012 şi 2,5% în 2013. Şi cheltuielile cu personalul vor scădea de la peste 8% din PIB în 2010, la 7,4% din PIB în 2011”, a declarat Ioana Muntean. Purtătorul de Cuvânt al Guvernului a explicat că plafonul cheltuielilor de personal pentru 2011 se menţine la 39 de miliarde de lei, la care se adaugă sumele necesare plăţii de către angajator a contribuţiilor pentru militari, datorate fondului de pensii, potrivit proiectului legii unice a pensiilor, aflat în dezbaterea Parlamentului. “În total, este vorba despre 40,2 miliarde de lei” a precizat Ioana Muntean.
În ceea ce priveşte plafonul nominal al cheltuielilor totale pentru 2011 la bugetul general consolidat, acesta este de 192,3 miliarde de lei, a mai adăugat purtătorul de cuvânt al Guvernului.

China a depăşit Japonia şi a devenit a doua cea mai mare economie a lumii

China a depăşit Japonia şi a devenit a doua mare economie a lumii, după trei decenii de creştere susţinută a PIB, a anunţat şeful autorităţii de administrare a cursului de schimb de la Beijing, Yi Gang.
În funcţie de cât de rapid va creşte cursul de schimb al yuanului, China ar putea depăşi şi SUA peste aproximativ 15 ani, potrivit proiecţiilor Băncii Mondiale, grupului american Goldman Sachs şi altor instituţii financiare. Economia chineză a fost anul trecut foarte aproape de a depăşi Japonia, astfel că anunţul lui Yi nu a constituit o surpriză. „China este de fapt acum a doua mare economie a lumii”, a spus oficialul într-un interviu acordat revistei China Reform. Faptul că a depăşit Japonia oferă Chinei anumite motive de mândrie, însă venitul anual pe cap de locuitor, de circa 3.800 de dolari, este mult mai redus decât cel al Japoniei sau Statelor Unite. Economia statului asiatic a crescut cu 11,1% în prima jumătate a anului, comparativ cu perioada similară din 2009, iar pentru anul în curs specialiştii anticpează un avans de peste 9%.

Sursa: Mediafax

Videanu: Fără inundaţii şi majorarea TVA, am fi putut avea în acest trimestru creştere economică zero

Ministrul Economiei, Adriean Videanu a declarat vineri că România fi putut înregistra creştere economică zero în acest trimestru, dacă nu erau inundaţiile şi majorarea TVA la 24%. „Dacă nu erau nefericitele evenimente cu inundaţiile şi majorarea TVA la 24%, care nu au depins numai de Guvern, eu cred că în acest trimestru ajungeam la acel zero pe baza căruia, cu optimism, să regândim relansarea economică”, a spus Videanu, prezent la lansarea Cartei Albe a IMM-urilor. Produsul Intern Brut a înregistrat în primul trimestru, faţă de aceeaşi perioadă din 2009, o scădere cu 2,6% în serie brută şi cu 2,5% în serie ajustată sezonier. Faţă de ultimul trimestru al anului trecut, PIB a fost mai mic cu 0,3%.

Sursa: Mediafax

Euro e la pamant din cauza Greciei

Moneda unica europeana s-a depreciat semnificativ fata de lira sterlina, ajungand la cel mai scazut nivel din ultimele patru luni, dar si fata de dolarul american, analistii dand vina pe deficitul bugetar imens al Greciei. Investitorii par sa isi piarda increderea in euro, dupa ce problemele majore din Grecia au scos la iveala fragilitatea unor state membre ale zonei euro. Pe langa faptul ca deficitul bugetar al Greciei nu poate fi controlat, Guvernul de la Atena este invinuit ca a ascuns celorlalte state cat de mare este acest deficit, punand, astfel, la indoiala, toate statisticile legate de statul elen.
„Evenimentele din Grecia, cu siguranta, pun in lumina proasta euro. Subliniaza faptul ca un euro puternic poate provoca probleme in regiune si reinvigoreaza discutiile depre faptul ca euro ar trebui mentinut la o cotatie mai slaba”, a spus strategistul Rob Minikin, de la Standard Chartered, citat de Reuters. El a adaugat ca se asteapta la o depreciere importanta a monedei unice europene in urmatoarea perioada. Fata de lira sterlina, euro s-a depreciat cu 0,6 procente, ajungand la valoarea de 87,82 de penny, cel mai scazut nivel de la mijlocul lunii septembrie 2009. De altfel, lira sterlina s-a apreciat si fata de dolar, ajungand la un curs oficial de 1,6380 dolari/unitate. Potrivit analistilor, lira sterlina a avut de castigat de pe urma statisticilor pozitive privind sectorul imobiliar britanic, dar si datorita zvonurilor ca GDF Suez, gigantul de utilitati francez, ar dori sa fuzioneze cu International Power din Marea Britanie.

Moartea lenta a Greciei
Euro a pierdut 0,4 procente fata de dolarul american, pana la nivelul de 1,4335 dolari/unitate, determinand analistii sa declare ca atat economia Greciei, unde deficitul bugetar este de 12,7 procente din produsul intern brut, cat si a Portugaliei, ar putea avea o „moarte lenta”, avand in vedere ca cea mai mare parte din averea nationala trebuie directionata spre plata datoriilor. „Daca Uniunea Europeana decide sa salveze Grecia, fie prin intermediul Bancii Centrale Europene, fie direct, prin intermediul membrilor UE, ar da un semnal negativ celorlalte tari din zona euro”, a explicat Jennifer Underwood, strategist la Europe Arab Bank din Londra, citata de Bloomberg. Pe de alta parte, daca Grecia nu va primi ajutor si va intra in incapacitate de plata, moneda unica europeana ar fi supusa unor imense presiuni pe piata de schimb externa, punand in pericol si alte state mai slab dezvoltate din zona euro.
In acesta saptamana, ministrii de Finante din zona euro vor cere Greciei, in mod oficial, sa-si imbunatateasca practicile de contabilitate si administratia principalelor institutii de stat, relateaza AFP. In acest an, grecii ar trebui sa economiseasca peste 10,3 miliarde de euro prin intermediul unui sistem de impozitare mai eficient, sa taie costurile si cheltuielile, pentru a ajunge la un deficit de 2,8 procente din PIB, pana in 2012.
Deja, mai multi oficiali europeni au criticat aspru Atena pentru ca a permis un asemenea deficit, punand in pericol moneda unica europeana.
„Grecia ne pune sub o presiune foarte mare. Euro va fi intr-o pozitie dificila pentru urmatorii cativa ani”, a spus cancelarul german, Angela Merkel. De asemenea, mai multe voci au spus ca Grecia ar trebui data afara din zona euro, insa presedintele Bancii Centrale Europene, Jean-Claude Trichet, a declarat ca o asemenea masura ar fi „absurda”.

Sursa:ziare.com