Cele şapte greşeli ale lui Obama

În noiembrie 2008, Barack Obama era ales în mod triumfal. După doi ani, marcaţi şi de o criză economică, popularitatea sa a scăzut drastic, iar democraţii se aşteaptă la un eşec la alegerile din 2 noiembrie. Află ce greşeli a făcut unul dintre cei mai puternici oameni ai planetei.
Preşedintele american el a adoptat mai multe reforme decât oricare alt preşedinte de la Franklin Roosevelt până în prezent, în pofida opoziţiei înverşunate a republicanilor. Ce s-a întâmplat?, se întreabă săptămânalul Le Point, citat de Agerpres.
Este ceva normal, partidul aflat la putere pierde întotdeauna locuri la alegerile de la jumătatea mandatului. Apoi, democraţii au câştigat, în 2006 şi 2008, multe locuri în circumscripţii tradiţional de dreapta. Şi în cele din urmă, au moştenit o ţară într-o situaţie dificilă după opt ani de guvernare a lui George W. Bush şi o gravă criză economică. Dacă alegătorii sunt aşa de nemulţumiţi, este şi vina lui Barack Obama şi a administraţiei sale, scrie publicaţia care enumeră şapte greşeli majore ale acestora.

1. Nu ştie să îşi vândă reformele. Nici el şi nici administraţia sa nu au ştiut să explice concret incredibilele binefaceri ale reformei în domeniul sănătăţii sau de ce planul de relansare a economiei era absolut indispensabil ca să se evite prăbuşirea ţării. Culmea este că s-ar spune că îi este ruşine de toate acestea. În discursurile sale din timpul campaniei, el consacră aproximativ 25 de secunde reformei sănătăţii. În loc să-şi laude realizările legislative, el este în permanenţă în defensivă în faţa atacurilor foarte bine orchestrate ale republicanilor.

2. Şi-a pierdut capacitatea de a-i face pe oameni să viseze. Obama, care înflăcăra mulţimile în timpul campaniei, şi-a pierdut capacitatea de a transmite speranţa schimbării aşa cum a făcut-o în 2008, nici nu a găsit un nou
mesaj mobilizator şi se mulţumeşte să îi atace pe republicani. Într-un interviu acordat New York Times, el mărturisea că prea s-a prezentat drept ‘un vechi democrat de stânga care creşte taxele şi cheltuielile publice’ şi acest lucru i-a decepţionat pe partizanii săi.

3. Chiar dacă a dus la bun sfârşit multe din promisiunile făcute, alegătorii nu văd vreo schimbare prea mare. Administraţia funcţionează la fel de prost, faimoasa reconciliere între dreapta şi stânga nu a avut loc, rata şomajului este la fel de ridicată şi cele 700 de miliarde de dolari destinate relansării economice nu au fost folosite, aşa cum a făcut Roosevelt, pentru mari proiecte vizibile precum centrale nucleare sau autostrăzi.

4. A căutat prea mult consensul. Era una din marile teme ale campaniei sale, vroia să suprime barierele între stânga şi dreapta, să se erijeze în unificator. Luni în şir, a încercat să-i curteze, poate chiar într-un mod foarte naiv, pe republicani, sperând într-o colaborare, înainte de a-şi da seama că nu aveau decât o strategie în minte, şi anume, să obstrucţioneze în mod sistematic. O greşeală care l-a costat o parte din capitalul său politic.

5. Obama a neglijat aşteptările alegătorilor. Americanii erau obsedaţi de un loc de muncă şi de creşterea economică, în timp ce preşedintele a pus pachetul de mari reforme pe termen lung înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului, dând impresia că îşi dispersează eforturile şi că nu ţine seama de îngrijorările lor.

6. Se pare că îi lipseşte autoritatea. Fiind mereu în căutarea acestui consens politic, el a lăsat Congresul să se descurce cu reformele, care, în aceste condiţii, au trenat destul de mult. Reforma din domeniul sănătăţii a fost votată după paisprezece luni, făcându-i pe americani să creadă, ca urmare a nenumăratelor manevre legislative, că preşedintele este manipulat de Congres.

7. Prea ambiţios sau prea timid? A avut ambiţii mult prea mari, strigă republicanii, şi ar fi făcut mai bine să abandoneze reformele şi să se consacre mai mult economiei. Nu a avut proiecte prea ambiţioase, replică stânga. Nu a fost destul de dur cu băncile, nu a făcut prea mult pentru drepturile homosexualilor.

Sursa: romanialibera.ro

New York Times: Romii români pun la încercare principiul „graniţelor deschise” în UE

Mii de romi români au început să migreze în statele mai  prospere ale Europei Occidentale după aderarea României la UE în 2007, provocând o polemică în blocul comunitar privind aplicabilitatea principiului eliminării graniţelor între statele membre, comentează New York Times în ediţia electronică. Subiectul migrării între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a început să provoace reacţii explozive în timpul recesiunii economice.
„Ultima extindere a uniunii, în urma căreia s-au integrat ţările relativ sărace România şi Bulgaria în 2007, a sporit preocuparea că persoane sărace, care călătoresc distanţe lungi în căutarea unui loc de muncă, vor deveni o povară pentru statele mai bogate”, notează cotidianul american. De asemenea, migrarea romilor ridică semne de întrebare legate de obligaţiile României şi Bulgariei de a-şi îndeplini promisiunile făcute atunci când au aderat la uniune. România, de exemplu, a conceput o strategie de asistare a romilor, dar nu a furnizat şi finanţarea necesară.
Expulzările de romi decise de Franţa nu par să ofere o soluţie pe termen lung , mulţi dintre romii deportaţi planificându-şi deja întoarcerea. La nivel informal, unii oficiali români ironizează acţiunile Franţei. „Ei nu fac decât să le ofere romilor un concediu plătit”, a apreciat un oficial, citat de New York Times. Romii care reuşesc să scape de sărăcie rareori îşi recunosc originea, din această cauză devenind mai greu pentru această comunitate să combată discriminarea cu care se confruntă, susţin militanţi pentru drepturile romilor. Aceştia speră însă că recenta dipută pe această temă va forţa Uniunea Europeană să depună eforturi serioase pentru ajutarea romilor, care sunt stigmatizaţi deschis în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, unde au trăit în număr mare timp de mai multe secole, de cele mai multe ori în condiţii degradante, potrivit New York Times.

Sursa: Mediafax