FIA a anuntat ca in viitorul sezon vor fi inscrise 12 echipe si un total de 24 masini la start. Forul condus de Bernie Eccleston a respins mai multe cereri de inscriere in circuit printre ele si a echipei celebrului campion Jacques Villneuve. Ca noutate pentru 2011 a aparut in calendarul competitiei „Indian Grand Prix” care va avea loc pe circuitul de la New Delhi. Cursa va avea loc pe 30 octombrie 2010 dar pana atunci organizatorii din India trebuie sa treaca cu bine peste cateva inspectii.
Calendarul Formulei 1 pentru sezonul 2011 va fi:
13 martie – Bahrain Grand Prix
27 martie – Australia Grand Prix
10 aprilie – Malaezia Grand Prix
17 aprilie – China Grand Prix
8 mai – Turcia Grand Prix
22 mai – Spania Grand Prix
29 mai – Monaco Grand Prix
12 iunie – Canada Grand Prix
26 iunie – Europa Grand Prix
10 iulie – Marea Britanie Grand Prix
24 iulie – Germania Grand Prix
31 iulie – Ungaria Grand Prix
28 august – Belgia Grand Prix
11 septembrie – Italia Grand Prix
25 septembrie – Singapore Grand Prix
9 octombrie – Japonia Grand Prix
16 octombrie – Coreea de Sud Grand Prix
30 octombrie – India Grand Prix
13 noiembrie – Emiratele Arabe Unite Grand Prix
27 noiembrie – Brazilia Grand Prix
Etichetă: New Delhi
Super-bacteria rezistentă la antibiotice ameninţă lumea. OMS a cerut monitorizarea ei
După pandemia de gripă porcină, Organizaţia Mondială a Sănătăţii a trimis o alertă globală din cauza unei super-bacterii. OMS a cerut autorităţilor sanitare din toată lumea să monitorizeze cu maximă atenţie o nouă bacterie rezistentă la majoritatea antibioticelor. Alerta a fost dată după apariţia unui studiu care semnalează pericolul. Revista de specialitate The Lancet a reuşit să identifice o nouă genă, care permite unor tipuri de bacterii sa fie extrem de rezistente şi aproape imposibil de combătut. Organizaţia averizează că cele mai vulnerabile zone sunt locurile publice şi în mod special spitalele, laboratoarele, şi cabinetele veterinare. Super-bacteria care pune pe jar autorităţile sanitare a apărut în sudul Asiei şi a fost identificată ulterior şi în Marea Britanie. Potrivit studiului, bacteria a fost adusă în spitalele din Marea Britanie de persoane care au călătorit în Asia de Sud pentru îngrijiri medicale. Bacteria produce enzima de tip „New Delhi metalo-beta-lactamază” (NDM-1) şi a fost identificată prima dată în 2008, de profesorul Timothy Walsh, la un pacient suedez care fusese tratat în India. Enzima se ataşează de alte bacterii, pe care le face rezistente la antibiotice, printre acestea numărându-se cele care produc tuberculoza, holera şi infecţiile urinare. În lipsa unui tratament corespunzător, bacteria poate fi fatală pentru cel care o contaminează. Un belgian de origine pakistaneză şi-a pierdut deja viaţa. El a fost internat la spital cu o plagă deschisă în urma unui accident rutier, însă medicii pakistanezi nu au mai avut ce să îi facă, deoarece era deja infectat cu NDM-1. Europa nu este pregatită corespunzător pentru a face faţă ameninţării la adresa sănătăţii publice reprezentate de bacteriile rezistente la antibiotice.
„Ultimele informatii cu privire la raspandirea rapidă a unei bacterii rezistente la medicamente provoacă o reacţie de alertă legată de natura şi magnitudinea problemei cu care ne confruntăm”, afirma, intr-un comunicat, profesorul Giuseppe Cornaglia, presedintele Societăţii Europene de Microbiologie Clinică şi Boli Infecţioase. Potrivit studiului publicat în revista britanică The Lancet Infectious Diseases, cercetătorii au izolat 37 de pacienţi în Marea Britanie, mulţi dintre ei care călătoriseră în India şi Pakistan pentru operaţii estetice.
„NDM-1 are potenţialul de a se transmite la nivel mondial. Este necesară o supraveghere coordonată”, avertizează autorii studiului, explicând că numeroşi pacienţi europeni şi americani apelează la servicii de chirurgie estetică în India.
NDM-1 rezistă practic la toate tipurile de antibiotice, inclusiv la carbapenem, folosit de obicei în cazuri de infecţii grave.
„Cu acest gen de bacterie, practic am epuizat antibioticele. Doar două tipuri de antibiotice o pot combate, iar unul nu a fost foarte eficient. Nu vor mai exista antibiotice disponibile în următorii zece ani. Dacă se va permite perpetuarea acestor infecţii fără tratamente adecvate, vom asista la o anumită mortalitate”, avertizează Walsh.
„Ne trebuie un mecanism de supraveghere la scară globală şi noi antibiotice pentru astfel de bacterii”, subliniază specialistul.
Cel puţin 44 de cazuri de NDM-1 au fost depistate în statul indian Tamil Nadu, 26 în statul Haryana, precum şi în Bangladesh şi Pakistan.
Profesorul Johann Pitout a declarat că astfel de cazuri au fost depistate şi în Statele Unite, Olanda, Australia şi Canada, la persoane care beneficiaseră de servicii medicale în India.
Sursa: realitatea.net
Cezar's Blog 