Neputinciosi la schimbarea lumii

Intr-o vreme, Romania chiar conta pe plan mondial si era bagata in seama de marile puteri. Ceausescu reusea sa achite datoriile catre FMI si interzicea prin lege indatorarea externa a tarii. In plus, cizmarul din Scornicesti intentiona sa creeze o Banca Mondiala cu sediul la Bucuresti. Dupa asa zisa revolutie, Romania a inceput sa raspunda din nou la comenzile mai marilor lumii si iata ca in 2014 suntem datori vanduti FMI-ului si vorbim doar atunci cand ne permite Merkel si Obama. Singura noastra consolare este ca mai sunt si altii care nu misca in front fara acordul celor mari. Pana acum, SUA si Uniunea Europeana au trasat dupa bunul plac harta politica si economica a lumii. Cei mici care nu s-au conformat ordinelor de mai sus au simtit pe propria piele ce inseamna sa te opui americanilor.

Cum arata bugetul. Cati bani au romanii. Cati bani are statul – varianta Guvernul Ponta 2

• Politicienii vorbesc mereu de PIB. Aceasta, pe intelesul tuturor, echivaleaza cu rezultatul muncii tuturor intr-un an.
• in 2013 Romania va produce cca 140 de miliarde de euro. Aceasta echivaleaza cu o valoare de 7000 de euro produsa de fiecare roman.
• Guvernul readuce Romania in anul 2013 la nivelul PIB din 2008, daca
avem stabilitate, credibilitate si consecventa
• Ultimii 4 ani – pierduti pentru dezvoltare.

Datoria publică a României s-a dublat în doi ani de criză

Sub presiunea unui buget sărăcit de criză şi a nevoii de a plăti pensiile şi salariile, Guvernul României s-a îndatorat tot mai mult pe parcursul anului trecut. Împrumuturile de la FMI, Comisia Europeană şi de la băncile de pe piaţa locală, în mare parte pe termen scurt, ne-au dublat datoria publică în ultimii doi ani, potrivit datelor publicate de Ministerul Finanţelor Publice (MFP).

Isărescu, Tănăsescu sau Călin Georgescu, nume vehiculate pentru funcţia de premier

Unii dintre membrii conducerii PDL nu agreează ideea unui premier independent, susţinută de preşedintele Traian Băsescu şi de reprezentanţi ai conducerii formaţiunii, în discuţiile care au loc la Vila Lac 1 fiind menţionate nume precum Mugur Isărescu, Mihai Tănăsescu, Călin Georgescu.Potrivit unor surse democrat-liberale, cei care contestă ideea unui premier independent invocă eventuala lipsă a susţinerii parlamentare în acest caz.

Impactul social al prevederilor din scrisoarea intentie al noului acord cu FMI pe perioada 2011–2013

Avand in vedere experienta ultimilor 2 ani de ajustare a cheltuielilor bugetare cu efecte negative asupra nivelului de trai al cetatenilor romani, solicitam Guvernului si Parlamentului Romaniei acordarea unei atentii deosebite asupra impactului social al noilor masuri angajate in scrisoarea de intentie referitoare la Acordul cu FMI pentru 2011-2013.
O masura care implica un risc important pentru populatie este angajamentul de a modifica, pana in iulie 2011, legislatia privind ajutoarele pentru încalzire astfel încât doar „cele mai vulnerabile persoane” sa beneficieze de aceste sume si sa se realizeze economii „semnificative” la buget.

FMI – calaul Romaniei

De 3 ani incoace avem cu totii impresia ca Romania este condusa de Jeffrey Franks, seful misiunii FMI in tara noastra. Cand americanul aterizeaza la Bucuresti, Traian Basescu si Emil Boc iau „pozitia de drepti” pentru a primi urmatoarea transa din acordul semnat pentru „salvarea” tarii de la faliment. La cateva zile distanta de vizita delegatiei FMI, romanii resimt efectele: micsorari ale salariilor, reduceri de personal, comasari ale spitalelor, crestere a preturilor. Ca un popor cuminte ce suntem, romanii strang cureaua la maxim si asteapta ca efectul de criza sa dispara. Multi insa, nu inteleg mecanismul FMI si dezastrul ce urmeaza. In sprijinul acestor afirmatii putem lua ca exemple cateva tari „ajutate” de FMI pentru a iesi dintr-o situatie economica dificila.

Dar ce este FMI?
Varianta oficiala spune ca „FMI este o organizatie internationala care are 187 de tari membre, infiintata pentru a promova cooperarea monetara internationala, stabilitatea valutara si acorduri valutare sistematice, pentru a stimula cresterea economica si niveluri inalte de folosire a fortei de munca si pentru a acorda asistenta financiara temporara tarilor membre, in conditii adecvate, pentru a contribui la ajustarea balantei de plati. In momentul aderarii la FMI, fiecare tara contribuie cu o anumita suma de bani numita „cota de subscriere”. In urma reevaluarii din 1998, cota de subscriere s-a majorat cu 45 % ajungand la 323.31 miliarde de dolari in ianuarie 1999… La sfarsitul lunii octombrie 2009, totalul cotelor se cifra la 346 miliarde dolari”.
Ca orice fond care se respecta acesta trebuie sa detina un portofoliu de clienti. Daca toate tarile ar fi stabile economic, atunci FMI-ul nu ar trebui sa existe. Si totusi, mai mult sau mai putin fortate de imprejurari, diferite tari de pe glob solicita sprijinul FMI pentru a se redresa economic cu ajutorul financiar al fondului. FMI imprumuta esalonat bani, vrea dobanda si pune conditii. Ca un semn de „bunavointa”, fondul vine in sprijinul tarii cu probleme si propune un plan de iesire din „criza”. Fortate de situatie, tarile respective accepta si de aici incepe un joc de-a soarecele si pisica din care castiga de fiecare data cel care imprumuta.

Victimele FMI
Intre 1999 si 2002 Argentina a trecut prin cea mai grea criza din istorie. Dupa o serie de masuri eronate a presedintelui Carlos Menem, intr-un climat corupt, in 1999, argentinienii si-au retras banii din banci, i-au schimbat in dolari pentru a-i transfera peste granita. Guvernul a inghetat atunci depozitele oamenilor din banci pentru un an de zile ceea ce a dus la o revolta a populatiei. FMI-ul a venit atunci prin acelasi Jeffrey Franks pentru a scoate Argentina din impas. A urmat o crestere galopanta a inflatiei si o saracire controlata a populatiei. Numarul jafurilor a crescut simtitor la fel ca si rata somajului, ce a ajuns la 25%. Din cauza saraciei, foarte multi argentinieni au fost nevoiti sa stranga cartoane pentru a supravietui. Si atunci FMI-ul a aplicat aceeasi reteta pe care o intalnim mai tarziu in Romania, „scăderea salariilor si cresterea impozitelor”. Criza a accentuat lipsa de incredere a populatiei fata de politicieni si institutiile statului. La sfarsitul anului 2002, Argentina a dat semne ca-si revine din criza dupa ce a fost dezghetate depozitele bancare ale oamenilor.

Jamaica, o mica tara din Caraibe cu 2,8 milioane de locuitori a imprumutat de la FMI 1,27 miliarde de dolari. Banii urmau sa sustina planul de redresare a economiei din Jamaica si sa reduca efectele crizei globale asupra tarii lui Bob Marley.
Conditiile FMI-ului pentru acordarea imprumutului au fost aceleasi:
– reforma in sectorul public cu reducerea substantiala a deficitului bugetar
– reducerea datoriilor
– reforma in sectorul financiar pentru a reduce riscurile
Cu acest plan FMI prevede o crestere economica cu 2 procente in acest an.
Cum au vazut oamenii ajutorul FMI-ului in Jamaica, urmariti in filmul de mai jos:

Grecia mai nou este cobaiul FMI. Elenii au luat anul trecut un imprumut de 110 miliarde de dolari de la FMI si UE pentru a evita colapsul financiar. FMI-ul a schitat un program de privatizare in valoare de 50 miliarde de euro. Companiile de stat ale Greciei care nu sunt listate la bursa ar trebui privatizate in viziunea FMI. Grecii insa, au ceva mai mult curaj in relatia cu FMI fata de Romania. Guvernul a dat vineri un comunicat de presa in care sustine ca nu primeste ordine de la nimeni in afara de poporul grec. In plus,  a acuzat FMI-ul de amestec in treburile interne ale tarii.
„FMI nu a tras nici un invatamant din criza argentiniana, nu a invatat nimic si emite pentru Grecia aceleasi recomandari ca pentru Argentina in 2002, cele pe care noi le-am respins abia in 2003, iar dupa ce nu le-am mai aplicat si am cautat solutii bune, altele decat cele impuse de FMI, a urmat redresarea” a spus fostul ministru al economiei din Argentina, Roberto Lavagna.

Relatia Romaniei cu FMI
De la bun inceput Jeffrey Franks si-a impus punctul de vedere in relatia cu Romania. Guvernul de la Bucuresti a pus in aplicare ca un elev constiincios, planurile fondului pentru „redresarea economica a tarii”. Salariile s-au taiat la maxim, pensiile la fel, aproape 1 milion de oameni si-au pierdut slujbele fiind nevoite sa plece in strainatate. Sistemul de sanatate al tarii a ajuns in pragul colapsului, dupa exodul a 8000 medici in strainatate si masura de comasare a spitalelor pentru reducerea cheltuielilor. In 2008, un studiu al Universitatilor Yale si Cambridge a scos in evidenta faptul ca in 21 state din Europa unde FMI-ul s-a implicat, numarul persoanelor decedate din cauza tuberculozei a crescut cu 16,6 la suta pe fondul slabirii sistemelor de sanatate publica.
Preturile alimentelor au crescut gratie politicilor falimentare din agricultura. Guvernul este pe punctul de a pierde controlul companiilor de stat dupa ce FMI a cerut reorganizarea sau lichidarea marilor companii de stat. Printre cele vizate se afla si compania TAROM pentru care FMI a cerut Guvernului sa scoata la vanzare un pachet de actiuni. In plus, din 2013 Romania va trebui sa liberelizeze piata gazelor si schimbarea modalitatii de calcul a pretului, tot la cererea fondului.
Romania se pare ca este o tara precoce daca ne gandim ca in urma cu cateva luni se afla in pragul falimentului iar acum se gandeste la crestere economica. „Am o veste buna si una proasta. Operatia a fost un succes, dar pacientul a murit” a spus Jeffrey Franks in urma cu doua saptamani. Ce a vrut sa spuna seful FMI in Romania? Numai Dumnezeu stie. Cum a reusit Romania sa scape de faliment in doar 3 luni?
Romania a incasat de la FMI suma de 12,44 miliarde de euro, din cadrul unui imprumut total de 13,15 miliarde de euro, la care se adauga cele 3,5 miliarde de euro primite de la CE, dintr-un imprumut de 5 miliarde de euro, precum si 300 de milioane de euro, dintr-un imprumut total de un miliard de euro de la Banca Mondiala.
In ultimul timp am auzit ca in Romania au actionat asasinii economici. Jeffrey Franks a fost unul dintre cei gratulati cu acest termen dur.
Dar cum actioneaza ei?

Promisiunile Guvernului catre FMI

Delegatia FMI a plecat de la Bucuresti si au iesit la iveala adevaratele conditii pe care Romania trebuie sa le indeplineasca in urmatorii doi ani. Autoritatile s-au angajat sa taie drastic ajutoarele pentru incalzire, numarul de medicamente gratuite, paturile din spitale, dar sa majoreze in schimb tarifele CFR, RATB si Metrorex. Toate aceste lucruri dureroase pentru populatie apar in scrisoarea de intentie obtinuta de agentia de presa Mediafax. Potrivit scrisorii de intentie, Guvernul va modifica pana la sfarsitul lunii iulie legislatia privind ajutoarele de incalzire.
Numarul celor care vor primi subventie de la stat se va reduce drastic, in conditiile in care pretul gigacaloriei nu va mai fi subventionat ca pana acum. Doar „cele mai vulnerabile persoane” vor beneficia de sprijin. Familiile care primesc in prezent ajutoare de incalzire risca sa piarda pana la 486 de lei lunar. Vorbim despre cei care se incalzesc cu gaze naturale. Pentru romanii care primesc energie termica in sistem centralizat, factura pe timp de iarna ar putea creste cu 10 pana la 100%. In plus, anul acesta Ministerul Sanatatii va reduce cu inca 5.700 numarul de paturi din spitale, de la135.200, la 129.500.

Sursa: stirileprotv.ro

Acordul cu FMI nu a făcut bine mediului de afaceri

Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional nu a fost benefic pentru mediul de afaceri, ci a încercat să repare dezechilibrele din sectorul public printr-un mecanism de cheltuire a banilor din rezerva Băncii Naţionale pentru salarii şi pensii, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru. ‘Acordul cu FMI nu a făcut bine mediului de afaceri. În continuare a încercat să impună repararea dezechilibrelor din sectorul public. Pentru mediul de afaceri a adus creşterea TVA, arierate masive, distrugerea lanţurilor de creare a valorii şi a adus îndatorare prin cheltuirea rezervei BNR pentru plata salariilor şi pensiilor’, a afirmat Pogonaru. De asemenea, reprezentantul AOAR a adăugat că acordul cu FMI a dus la pierderea credibilităţii guvernului. În ceea ce priveşte noul acord cu FMI, AOAR consideră că înainte de încheierea acesteia este necesară o dezbatere publică. ‘Orice acord cu FMI nu poate fi făcut înaintea unei dezbateri publice, nu mai credem ce ni se spune. Trebuie să ne lămurim în privinţa privatizărilor, pentru că alţii ne impun iar noi nu suntem în stare să asigurăm un management eficient. Nu credem că vor fi vândute numai companii de stat falimentare. Vrem să vedem criteriile de performanţă’, a menţionat Florin Pogonaru.
Vicepreşedintele AOAR, Constantin Boştină, a precizat că un nou acord cu FMI nu îşi are rostul, deoarece el trebuie să asigure solvabilitatea externă a ţării, lucru care este asigurat deja de rezerva valutară. ‘Rostul acordului FMI, la care şi România este membră, este de a credita pentru a asigura solvabilitatea externă a ţării. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat cu primul acord, observăm că nu a fost aşa, iar banii s-au consumat pentru pensii şi salarii nu pentru solvabilitate externă. De ce să facem un acord preventiv cu FMI, acum, dacă rezerva valutară a României a crescut cu 4 miliarde euro’, a menţionat Boştină. Noul Acord pe care România îl va încheia cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) este de tip preventiv, va fi pe doi ani şi are obiective pe termen mediu, a anunţat, duminică seară, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu.
‘Noul acord este preventiv. Fondul şi UE ţin la dispoziţia României 5 miliarde de euro – 3,6 miliarde de la FMI şi 1,4 miliarde de la UE’, a precizat Traian Băsescu.
Sursa: Agerpres

Băsescu: România a ieşit din zona riscului de derapaj economic

Într-o declaraţie cu ocazia încheierii evaluării comisiei FMI şi CE, preşedintele Traian Băsescu a declarat că ţara noastră a ieşit din zona riscului de derapaj economic.”Urmează etapa de consolidare şi prefigurare a creşterii economice viitoare”, a adăugat şeful statului într-o declaraţie de la palatul Cotroceni. Totodată, preşedintele a spus că nu mai este nevoie de ultima tranşă din acordul de împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, deoarece rezervele Băncii Naţionale sunt suficiente. „Nu mai tragem ultima tranşă de la Fondul Monetar Internaţional, dar o tragem pe cea de la Uniunea Europeană, necesară pentru acoperirea deficitului bugetului de stat”, a spus Băsescu.
Băsescu a vorbit şi despre noul acord încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, unul de tip preventiv. Potrivit preşedintelui, acest acord are ca obiectiv consolidarea macroeconomică. Noul acord cu FMI ar putea fi încheiat în luna martie şi va avea o durată de doi ani. Acordul nu va implica finanţare, şeful statului menţionând că Fondul şi UE vor ţine la dispoziţia României banii, respectiv 5 miliarde de euro (3.6 miliarde de la FMI, 1,4 miliarde de la CE) .
Noul acord se datorează riscurilor la care este supusă România, din punct de vedere economic. În primul rând, Traian Băsescu a specificat că riscul regiunii este unul încă ridicat. În al doilea rând, riscul politic este mare, preşedintele făcând referire la alegerile politice: „orice partid care intenţionează să păcălească electoratul cu populisme şi promisiuni, va fi catalogat drept mincinos”. El a făcut apel şi la colaborarea tuturor partidelor şi tuturor oamenilor politici pentru susţinerea creşterii macroeconomice. Traian Băsescu a afirmat că, de acum înainte, România nu va mai merge pe politici de creştere economică nesustenabile, bazate pe speculă, ci dezvoltarea va fi bazată pe proiecte.
Pentru o creştere economică sustenabilă, şeful statului a subliniat că trebuie făcute reforme în transport, sectorul energetic, sănătate şi justiţie. Economia României ar trebui, conform acordului, să ajungă de la un deficit bugetar de 4,5 % în prezent, la 3% până în 2012.
În ceea ce priveşte măsurile de disponibilizare, Traian Băsescu a declarat că vor fi continuate „ajustările”, deoarece există un „un excedent de cheltuieli de personal”. Pentru cea de a şaptea evaluare a acordului stand-by, o misiune FMI – CE se află în ţară. Aceasta analizează îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010. Misiunea se încheie marţi, 8 februarie.

Sursa: Romania Libera

Deficitul bugetar a scazut in 2010 fata de 2009

Conform datelor operative anuntate de Ministerul Finantelor Publice deficitul bugetului general consolidat în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie, a fost de 33,3 miliarde lei, respectiv 6,5% din PIB, sub limita ţintei de deficit, în sumă de 34,6 miliarde lei, stabilită ca obiectiv al politicii bugetare pe anul 2010 şi prevăzută în Scrisoarea suplimentară la Aranjamentul Stand-by încheiat cu Fondul Monetar Internaţional.
Veniturile încasate la bugetul general consolidat, au fost în sumă de 168,6 miliarde lei, cu 7,2% mai mari, în termeni nominali, faţă de anul precedent.
* creşterea încasărilor s-a înregistrat în principal la impozitele pe bunuri şi servicii, respectiv taxa pe valoare adăugată (+14,3%) şi accize (+11,5%), precum şi la venituri nefiscale (+18,5%).
* discrepanţele faţă de anul precedent, deşi au avut un trend descendent, au înregistrat valori importante la impozitul pe venit (- 3,2%), impozitul pe profit (- 4,9%), şi contribuţii de asigurari sociale (- 4,5%).
* sumele primite de la Uniunea Europeană în contul plăţilor efectuate au înregistrat o creştere cu 181% faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent, respectiv 5,4 miliarde lei faţă de 1,9 miliarde lei.

Cheltuielile bugetului general consolidat în sumă de 201,9 miliarde lei, au crescut în termeni nominali cu 4,2% faţă de anul precedent.
* Creşterea s-a înregistrat în principal la proiectele cu finanţare UE (+170%), dobânzi (+20%) ca urmare a finanţării deficitelor bugetare acumulate din anii precedenţi, asistenţă socială (+7,3%) ca urmare a creşterii cheltuielilor cu ajutorul de şomaj.
* De asemenea cheltuielile cu bunuri şi servicii au crescut cu 5,2% faţă de anul 2009, în principal ca urmare a majorării cheltuielilor bugetului Fondului national unic de asigurari sociale de sănătate pentru plata arieratelor.

La nivelul administraţiilor locale creşterea cheltuielilor cu bunuri şi servicii faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent se datorează preluării finanţării activităţii Camerelor Agricole, începând cu luna martie 2010, precum şi ca urmare a descentralizării unităţilor sanitare prin preluarea acestora începând cu luna iulie 2010 de către autorităţile administraţiei publice locale.

* Cheltuielile de personal se menţin sub cele înregistrate în aceeaşi perioadă din anul precedent cu 8,6%.
* Cheltuielile pentru investiţii care includ cheltuielile de capital, precum şi programe de dezvoltare finanţate din surse interne şi externe, au fost pe anul 2010 în sumă de 33,7 miliarde lei, respectiv 6,6% din PIB.

Deficitul bugetar s-a diminuat faţă de anul 2009 de la 7,4% la 6,5% din PIB ca urmare a creşterii încasărilor, în condiţiile unor cheltuieli obligatorii suplimentare înregistrate la dobânzi, ajutoare pentru şomaj, plata arieratelor, finanţarea proiectelor din programele cu finanţare UE.

2011: datoria externă a României. Cine şi cât datorează, care şi când plăteşte

Singurul avantaj major pe care ni l-a lasat regimul socialist a fost absenta datoriei externe. Astăzi datorăm 90 de miliarde de euro, iar partea statului din aceasta datorie e mai mica de o treime. Restul de bani i-am bagat preponderent in comert, creditare, imobiliare.
La intrarea in 2011, România contabiliza obligatii de plata de 90 miliarde euro:

* 18 miliarde euro pe termen scurt (sub un an)
* 72 miliarde euro pe termen mediu si lung.

BNR are o rezerva internationala de 36 miliarde euro, egala cu dublul datoriei scadente in 2011, dar jumatate din datoria ce va trebui achitata in acest deceniu. Nu este nici mult, nici putin, este o pozitie adecvata pentru situatia in care ne aflam.

Imprumuturi facute la milimetru.
Intamplator sau nu, cifra vehiculata pentru acordul preventiv (precautionary in original) ce ar urma sa fie incheiat cu FMI este de 3,6 miliarde euro, adica o zecime din rezerva BNR si o cincime din obligatiile scadente in acest an. Cei 3,6 miliarde de euro din acordul preventinv reprezintă, culmea, exact 3% din PIB-ul estimat la 120 miliarde euro, adica valoarea permisa prin tratatul de la Maastricht. Desigur, n-am folosit virgule, dar nici nu era cazul pentru a avea o imagine de ansamblu a ceea ce se intampla cu finantele Romaniei.

Prima observatie: emisiunea monetara (adica banii care circula acum in piata) e de 50 miliarde lei (si care inseamna -alta coincidenta – 12 miliarde euro) este acoperita arhisuficient cu valuta.

A doua observatie: Datoria publica este numai 18 miliarde de euro din care doar 1,2 miliarde euro cu scadenta in 2011. Deci, nu sunt probleme semnificative nici la serviciul datoriei externe publice. Alte 9 miliarde euro s-au dus in contul BNR printr-o operatiune tehnica de swap ( chiar daca imprumuta valuta, Ministerul Finantelor face plati in lei). 18 si cu 9 fac 27.
63 de miliarde de euro sunt datorie privata

A treia observatie: Datoria privata este de 63 miliarde euro, din care:

* 23 miliarde reprezinta datoriile sectorului bancar
* 40 miliarde euro obligatiile contractate de sectorul real (productie, servicii) al economiei.

Prin urmare, desi comentariile publice se concentreaza pe stat, 70% din imprumuturi au fost luate de sectorul privat, acolo unde volumul este greu de limitat iar  dobanzile nu pot fi urmarite in mod transparent.

A patra observatie: Datoria bancilor este in scadere, de la 26 miliarde euro la finele lui 2009, la 23 de miliarde la finele lui 2010. (La banci, reducerea datoriilor s-a produs exclusiv pe partea de termen scurt, de la 10 miliarde la 6 miliarde euro). Din moment ce detin doar un sfert din datorie, atacurile la adresa bancilor nu sunt rationale. Mai mult, ne place sau nu, fara acele linii de credit din afara, nivelul de trai ar fi fost mai scazut.
Grosul datoriei – in sectorul real

A cincea observatie: sectorul real, cu totul in afara atentiei mass-media, detine grosul datoriilor: 40 de miliarde, din care cu 10 miliarde de euro de plata in 2011, si 30 miliarde euro de plata pe termen mediu si lung. Aici se regaseste cu precadere problema de finantare a deficitului de cont curent al Romaniei.

A sasea observatie: In Cehia, Slovacia, Polonia sau Ungaria banii au fost luati in proportie suficienta pentru productie, care asigura sustenabil intoarcerea banilor. In Romania, la fel ca si in Bulgaria sau tarile baltice, s-a marsat puternic pe comert, creditare si imobiliare, zonele cele mai afectate de criza.

A saptea observatie: Doar pentru a pastra actualul nivel al datoriei ( a lua bani cu imprumut pentru a plati datoriile scadente, in conditiile deficitului bugetar cronic), statul roman cheltuie peste 1% din PIB iar sectorul privat ar trebui sa piarda din eventualul surplus rezultat din activitate peste 2% din PIB.

Si doua concluzii

Concluzia 1 : Si daca i s-ar da bani sa creasca datoria externa, Romania ar face mai bine sa se limiteze la cheltuielile pe care si le poate permite. Desi sunt tari occidentale cu datorii de peste 60% din PIB, limita impusa de Maastricht,  dobanzile pe care le platim noi ne duc spre o limita de siguranta de 30% ( Argentina a intrat in incapacitate de plata fara criza mondiala si sub 40%).

Concluzia 2: Si daca ar veni bani externi pentru productie si infrastructura, rezultatul net trebuie sa tina cont cat din rezultatele obtinute mai ramane  (daca mai ramane) in tara.

Sunt bune si cresterea economica de moment si locurile de munca noi, dar nu cu pretul amanetarii viitorului, cu plata impusa copiilor nostri.

Sursa: cursdeguvernare.ro

3,6 miliarde de euro de la FMI prin noul acord

Fondul Monetar Internaţional va pune la dispoziţia României aproximativ 3,6 miliarde euro în cadrul noului acord, de tip preventiv, care va fi încheiat cel mai probabil pe un an după finalizarea programului actual în mai, iar banii vor fi accesaţi doar în caz de urgenţă, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale. „Cele mai recente calcule arată că suma care va fi alocată României de FMI pentru noul acord este de 3,6 miliarde de euro. Banii vor fi accesaţi doar în caz de urgenţă”, au afirmat sursele citate. Suma a fost avansată în cadrul discuţiilor despre noul acord şi a fost calculată pe baza parametrilor economici disponibili în prezent. Ea poate fi modificată în următoarele luni, în funcţie de evoluţia economiei şi a nevoii de finanţare a statului, au menţionat sursele. Statul va plăti însă instituţiei financiare un comision de angajament de 0,3% pe an chiar dacă banii nu vor fi folosiţi.
Autorităţile române înclină către un acord cu Fondul doar pe un an, motivul principal fiind că în 2012 vor avea loc alegeri parlamentare. Durata exactă a acordului va fi stabilită după şedinţa board-ului FMI de vineri, care va decide dacă va elibera României următoarea tranşă, de aproximativ 900 de milioane de euro. Preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au avut joi o întâlnire în care au stabilit parametrii noului acord de finanţare cu FMI şi Comisia Europeană.
Băsescu a reitereat miercuri că România trebuie să continue relaţia cu FMI printr-un acord de tip precautionary (preventiv), pentru stabilitate financiară. Şeful statului a spus că eventuale fonduri vor fi atrase de la Uniunea Europeană, din sumele puse la dispoziţia statelor din afara zonei euro.
O delegaţie a FMI va veni la Bucureşti pe 25 ianuarie pentru evaluarea acordului în derulare şi discuţii cu autorităţile române privind termenii unui nou aranjament. Noul program cu FMI va include măsuri de reformă care să asigure revenirea economiei la potenţialul său, iar printre cele mai importante acţiuni este ajustarea deficitului bugetar, astfel încât decalajul să scadă sub 3% din PIB.
Asigurarea stabilităţii sistemului financiar va fi o altă componentă prioritară în cadrul programului. Pe partea structurală, vor fi vizate domenii cheie unde reforma încă nu a fost încheiată, respectiv companiile de stat şi eficienţa cheltuielilor publice.
Nu în ultimul rând, FMI va dori să se asigure că toate obstacolele birocratice împotriva atragerii fondurilor europene vor fi depăşite, iar statul va avea suficienţi bani pentru a asigura partea de finanţare necesară pentru atragerea fondurilor europene.
România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care a primit până acum tranşe în valoare totală de 15,2 miliarde de euro.

Sursa: romanialibera.ro

El spune că vom trăi mai bine, noi ştim că nu este aşa!

Traian Băsescu a anunţat astăzi în Parlament că România a depăşit faza critică şi că economia începe să-şi revină. Pe de altă parte, Guvernul se va împrumuta din nou de la FMI în anul 2011. „Datele statistice arată încurajator. În primul rând, putem spune că am depăşit vârful crizei economice, dar nu şi pe cel al crizei sociale. Încet, încet, economia noastră iese din recesiune, producţia industrială e deja în creştere de câteva luni. Putem vorbi despre un optimism prudent atunci când ne gândim la relansarea economică” a spus Traian Băsescu.
Preşedintele are statistici optimiste şi a vorbit despre o creştere economică în următorii ani. „Pentru următorii ani, 2012 şi 2013, această creştere ar putea să atingă 3-4 procente. Din păcate, astfel de creşteri nu ne sunt suficiente. O creştere de 2-3% nu poate asigura dezvoltarea pentru ca România să se înscrie în reducerea decalajelor, este nevoie de o creştere medie de cel puţin 5% pe an. În plus, trebuie redus progresiv deficitul bugetar” a mai adăugat Băsescu.

Ion Ţiriac: “Anul viitor o vom duce şi mai greu!”

Ion Ţiriac este de părere că România se va adânci în criza şi că anul viitor o vom duce „un pic mai greu”. În plus, potrivit lui Ţiriac, dacă Guvernul va continua să se împrumute pentru a plăti pensii şi salarii, ne „subjugăm” degeaba pentru alţi 10 – 20 de ani. În schimb dacă banii ar merge către investiţii, atunci un nou împrumut de la FMI ar fi justificat.”Noi am ştiut că vine criza, încă de acum 3 ani. Dar nu am ştiut că vine în halul asta! Ne-am pregătit pentru această criză şi am făcut tot ce era de făcut până în momentul de faţă, având însă în spate şi în ziua de azi resurse să o mai ducem. Pentru că după părerea mea mai durează!”, a declarat Ion Ţiriac, citat de site-ul http://www.incont.ro
„Matematica este foarte simplă: Dacă Statele Unite ies, dar al treilea trimestru mă îngrijorează foarte mult, după 6 luni ies complet Germania şi Franţa, după alte 6 luni celelalte ţări: Anglia, Italia, Austria, ţările nordice şi aşa mai departe. Şi după 6 luni ţările emerging markets (economiile emergente – n.r.) din estul Europei. Deci dacă Statele Unite cad în a doua parte a crizei din nou, adică se afundă, te uiţi între 5 şi 10 ani la deflaţie, la criza şi la nenorocire”, adaugă omul de afaceri. Cât despre un nou împrumut de la FMI, Ţiriac arată că problema o reprezintă modul în care sunt folosiţi banii. Şi că daca sumele vor fi folosite pentru modernizarea infrastructurii sau pur si simplu investiţi şi nu cheltuiţi pentru pensii şi salarii, atunci un nou împrumut este oportun.
„Dacă cineva ar lua 100 – 200 de miliarde şi mi-ar promite că toată infrastructura României în doi ani e gata şi suntem gata şi le cheltuieşte cum trebuie, da, dar altfel, să le iei numai să le dai pentru salarii, asta mă îndoiesc, pentru ca la sfârşitul zilei ce faci? Rezolvi o problema de moment şi subjugi alţi 10 – 20 de ani. Eu nu aş face-o”, afirmă Ion Ţiriac.
Cât despre reteţa de supravieţuire pe timp de criză… „Am strâns cureaua cât pot, dacă trebuie o să o strâng şi mai departe dacă se poate. Deocamdată nu am închis niciun business, s-ar putea să transform nişte business-uri , adică să le învârt oarecum în altă direcţie, începând eventual cu aviaţia şi terminând cu automobilele. Dar nu se iese din criza asta mâine dimineaţă, asta e sigur”, spune el.
„Toată treaba este să te fi pregătit, să fi ştiut cam ce vine, de la început să fi tăiat costuri. Dacă noi tăiam şi strângeam cureaua acum doi ani, eram mult mai departe. Măsurile sociale care s-au luat şi care sunt absolut nepopulare, cu guvernul ăsta, cu guvernul care a fost şi cu guvernul care vine, de fapt cu orice guvern. Dacă face numai 50% din treaba pe care o face, după parerea mea necalificata, un guvern nu poate sa stea mai mult de 6 luni, pentru ca este atat de nepopular ce trebuie sa faca, incat o sa aiba foarte mare dificultate sa explice sau sa aiba intelegere”, a precizat Tiriac.
Ţiriac a criticat dezinteresul guvernanţilor faţă de mediul de afaceri. „În doi ani şi jumătate niciun guvern nu a făcut nimic pentru mine, care plătesc 8.000 de oameni. Ăla e interesul: să-mi facă mie ceva, ca să pot ţine oamenii ăştia, să nu-i trimit mâine dimineaţa domnului Boc alţi 4.000”, a adăugat Ţiriac.

Sursa: gandul.info

Băsescu: Nu situaţia ţării e dramatică, ci a fondului de pensii, ticăloşii care au cumpărat voturi ţipă

Preşedintele Traian Băsescu a declarat, marţi, la Dorneşti, că nu situaţia ţării este dramatică, şi cea a fondului de pensii, pentru că „un deficit de 3,6 miliarde de euro nu este joacă”, spunând că „ticăloşii care au cumpărat voturi păcălindu-i pe pensionari că le pot dubla pensiile ţipă acum”.
Întrebat de ziarişti dacă situaţia ţării este atât de damatică, aşa cum a afirmat cu o zi în urmă, Băsescu a răspuns: „Situaţia ţării nu, a fondului de pensii da. Un deficit de 3,6 miliarde de euro nu este joacă”. Întrebat, de asemenea, care este soluţia, şeful statului a spus: „Aducem bani din altă parte”. Fiind întrebat dacă banii vor fi luaţi tot de la FMI, preşedintele le-a răspuns jurnaliştilor: „Vedem. Variantele sunt multe. Când aplaudaţi când se cumpărau voturi cu dublarea pensiilor vinovat era preşedintele, că nu vrea mărirea pensiilor, când spuneam că nu este sustenabilă”. Răspunzând întrebării dacă noii miniştri vor avea capacitatea să colecteze mai mult la fondul de pensii, Traian Băsescu a spus că nu este vorba despre colectare, ci despre resurse financiare. „Cert este că exact ticăloşii care au cumpărat voturi păcălindu-i pe pensionari că le pot dubla pensiiile acum ţipă. Şi dintre oamenii politici, şi din presă”, a spus preşedintele. Întrebat dacă se referă la reprezentanţii PSD, Băsescu a spus că nu se referă numai la PSD, pentru că social-democraţii doar au susţinut în Parlament dublarea pensiilor.
La remarca unui jurnalist că PNL a pierdut alegerile, Băsescu a spus: „Nu suficient faţă de ticăloşiile făcute cu bugetul ţării în 2007 şi 2008”. Preşedintele Traian Băsescu i-a spus, luni dimineaţă, şefului delegaţiei FMI în România, Jeffrey Franks, că trebuie văzut cât de mult se va mai cheltui pentru costuri sociale, România având un deficit de aproape 3 miliarde de euro, „ceea ce este dramatic” şi că trebuie reduse „toate bugetele”.

Sursa: Mediafax.ro

Romania vrea un nou imprumut de la FMI

Traian Basescu s-a intalnit astazi la Palatul Cotroceni cu seful Misiunii Fondului Monetar International in Romania, Jeffrey Franks cu care a discutat posibilitatea unui nou acord cu FMI-ul. „De această data va aflati in Romania doar pentru a celebra aniversarea Bancii Nationale a Romaniei. Ma bucur sa va vad din nou. Ma uit spre vizita din octombrie, cand nu va fi o sarbatoare, ci o evaluare a dificultatilor pe care le intampinam. Propunerea mea catre dumneavoastra este ca, cu ocazia vizitei din octombrie, sa ne uitam la viitorul acord intre Romania si FMI, sa vedem daca solutia corecta este extinderea actualului acord sau de a avea un acord de tip «precautionary», acesta este mesajul meu care dumneavoastra si, in acelasi timp, cautam sa continuam impreuna reformele structurale si absorbtia fondurilor europene. Este necesara crearea spatiului fiscal necesar pentru absorbtia fondurilor” a declarat Basescu.
Presedintele a mai spus ca Romania are un deficit de 3,6 miliarde de euro.
Jeffrey Franks i-a recomandat noului ministru al Finantelor, Gheorghe Ialomitanu sa mentina aceleasi taxe si pentru 2011.  Posibilitatea unui nou acord cu FMI este vazut de seful PSD, Victor Ponta ca o crima impotriva poporului roman. Liderul principalului partid de opozitie sustine ca eventualul imprumut de la FMI trebuie facut in termeni clari. „Daca e sa luam din nou un imprumut, oamenii trebuie sa stie de ce luam banii, la ce folosesc si cum ii dam înapoi. Daca il intrebam acum pe domnul Boc sau pe noul ministru de Finante cum si de unde dam banii pe care deja i-am luat, habar nu au. Daca vor sa mai ia alti bani ca sa mai cumpere un an de stat la putere, e o crima impotriva poporului roman si a viitorului nostru”, a precizat Ponta.

Plecarea lui Vlădescu va face ca România să se împrumute mai scump

Scrisoarea către FMI, obligatorie pentru a primi cea de-a şasea tranşă trebuie trimisă în aceste zile la Washington şi nu are cine să o semneze. În plus, remanierea ministrului în această perioadă va face ca România să se împrumute de pe pieţele externe mult mai scump.
În condiţiile remanierii ministrului de Finanţe, Sebastian Vlădescu, scrisoarea suplimentară către Fondul Monetar Internaţional (FMI), aferentă celei de-a şasea tranşe din împrumutul extern nu poate fi semnată. Documentul care cuprinde concluziile ultimei evaluări a Programului Economic convenit cu finanţatorul extern trebuie trimis la Washington, în aceste zile. Scrisoarea de intenţie suplimentară este esenţială pentru eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut. Board-ul FMI urmează să se reîntâlnească până la sfârşitul lunii septembrie.  Din punct de vedere tehnic, acest document trebuie discutat cu directorii executivi din FMI. Remanierea ministrului de Finanţe ridică probleme şi în condiţiile în care România ar urma să se împrumute în octombrie de pe pieţele internaţionale pentru finanţarea şî refinanţarea bugetară. În ultimii doi ani, de fiecare dată când Ministerul Finanţelor intenţiona să atragă bani de pe pieţele externe, s-au produs crize guvernamentale, ceea ce a a dus la costuri mai mari de finanţare a datoriei publice.

Sursa: adevarul.ro

De unde si pana unde?

Dupa ani de raceala si tensiune pe axa Bucuresti-Chisinau, Traian Basescu este interesat brusc sa-i ajute pe fratii nostri de peste Prut. Bun, am inteles a disparut din peisaj Voronin, dar noi acum cu ce sa-i ajutam daca suntem cu un picior in groapa? Si de ce in acest an dificil cand suntem aproape de colaps? In aprilie, Romania a anuntat ca ajuta Moldova cu 100 milioane de euro nerambursabili in conditiile in care Guvernul de la Bucuresti statea pres in fata FMI-ului pentru a primi o transa de 900 milioane de euro. Acum, Basescu ajuta sinistratii inundatiilor din Republica Moldova cu materiale de constructii in valoare de 25 milioane de euro desi problemele noastre sunt mai mari si inca nerezolvate. „Romania s-a angajat sa raspunda nevoilor de reconstructie a 750 de case in Republica Moldova” a spus Traian Basescu astazi la Iasi. De ce s-a angajat Romania la asa ceva daca nu este capabila sa-si ajute cetatenii proprii

Emil Boc vede o crestere a salariilor bugetarilor in 2011

Guvernul se chinuie sa reduca numarul bugetarilor si sa taie din salariile acestora dar promite ca de la anul cei ramasi vor avea lefuri mai mari. Dupa anuntul facut de Sebastian Vladescu in urma cu o zi, despre cresterea salariilor in sectorul bugetar astazi a fost randul lui Emil Boc sa vorbeasca despre acelasi lucru la postul public de radio.  „Ceea ce se contureaza in momentul de fata este urmatorul lucru: in 2011, salariile bugetarilor vor creste in raport cu diminuarea pe care au suferit-o acum, de 25%. Si vreau sa fiu foarte direct si sincer si sa le spun pe cifre. Acest lucru, ca vor creste, este clar. Cu cat vor creste este intrebarea” a declarat primul ministru. Seful executivului sustine ca eventuala crestere are acceptul FMI.
„Deci va fi o crestere a salariilor bugetarilor in 2011, in medie cu 10%, repet, din masa salariala inclusa in acordul cu FMI si din eliminarea celui de-al 13-lea salariu. De acum incolo, cat va fi cresterea depinde de succesul procesului de restructurare si noi suntem cu piciorul pe acceleratie ca acest proces de restructurare sa aiba loc” a mai adaugat premierul.

„Patrioţii” ca Ion Ţiriac ar trebui să renunţe la offshore-uri!

Oamenii de afaceri care se proclamă patrioţi ar trebui să renunţe la afacerile derulate prin offshore-uri cu scopul de a plăti impozite puţine sau deloc şi să îşi redirecţioneze business-urile către România pentru a susţine bugetul de stat, a declarat, ieri, unul din principalii acţionari ai Bursei de Valori Bucureşti, târgumureşeanul Mircea Musgociu.
Reacţia lui Musgociu vine după ce recent, Ion Ţiriac a propus Fondului Monetar Internaţional, în cadrul unei întâlniri de afaceri, introducerea amnistiei fiscale în România, măsură care potrivit fostului tenisman ar urma să readucă în ţară zeci de miliarde de euro. „Marii „patrioţi” cum se autointitulează unii oameni de afaceri precum Ion Ţiriac ar trebui să renunţe la offshore-uri şi să achite taxe şi impozite către statul român. Am impresia că de la un anumit nivel aproape toţi lucrează aşa. Eu mă mândresc că n-am făcut niciodată vreun offshore şi vă rog să mă credeţi că mulţi au râs de mine din cauza aceasta”, a afirmat Mircea Musgociu. Pentru a demonstra veridicitatea afirmaţiilor sale, omul de afaceri târgumureşean ne-a dezvăluit o întâmplare petrecută în urmă cu câţiva ani, când a intenţionat să cumpere un autoturism de la un dealer auto controlat de Ion Ţiriac, dar contractul era făcut pe un offshore din Cipru. „Am vrut să cumpăr o maşină de la Ion Ţiriac şi am avut surpriza să constat, atunci când mi s-a prezentat contractul, că acesta era întocmit nu pe numele firmei din Târgu-Mureş, ci pe un offshore din Cipru. Din păcate foarte mulţi aşa zişi „patrioţi” îşi derulează astfel afacerile”, şi-a amintit Mircea Musgociu.

Sursa: Zi de Zi

FMI a cerut ca legea pensiilor să fie votată rapid, Guvernul a spus că parlamentarii sunt în vacanţă

Reprezentanţii FMI au cerut Guvernului să se asigure că legea sistemului unitar de pensii va fi adoptată de Parlament până la 15 septembrie, dar Executivul a insistat ca acest termen să fie amânat măcar până la 30 septembrie, explicând că parlamentarii revin din vacanţă abia la începutul acelei luni.
Proiectul de lege privind sistemul unitar de pensii a fost aprobat de Guvern la începutul acestui an, adoptat de către Senat după mai multe luni de dezbatere şi se află în discuţia Camerei Deputaţilor.
Reprezentanţii Fondului Monetar Internaţional (FMI) s-au întâlnit, marţi, cu premierul Emil Boc.
„FMI a cerut Guvernului să se asigure că legea sistemului unitar de pensii va fi adoptată rapid de Parlament, cel târziu până la 15 septembrie, dar Executivul a insistat ca acest termen să fie amânat şi împins măcar până la 30 septembrie, explicând că parlamentarii sunt în vacanţă şi revin la lucru abia la începutul acelei luni, astfel că nu există timp suficient de încadrare în termenul solicitat”, au declarat agenţiei MEDIAFAX surse oficiale. O misiune comună a FMI şi a Comisiei Europene se află în perioada 26 iulie – 4 august la Bucureşti pentru o nouă revizuire a acordului cu România, care va evalua modul în care România a îndeplinit criteriile de performanţă stabilite pentru finele lunii iunie şi în cadrul căreia se discută şi despre un nou set de prognoze macroeconomice. În urma încheierii acestei revizuiri, Consiliul Director al FMI ar trebui să supună aprobării, în luna septembrie, eliberarea celei de-a şasea tranşe din împrumut, în valoare de peste 900 milioane de euro.

Sursa: Mediafax

Insulele greceşti, cele mai afectate de greva transportatorilor rutieri

Greva transportatorilor rutieri continuă, vineri, să perturbe puternic turismul în Grecia, pentru cea de-a cincea zi consecutiv, limitând aprovizionarea cu carburant şi produse alimentare, mai ales pe insule. „Problemele de aprovizionare continuă să se intensifice, mai ales pe insule, iar situaţia este departe de a reveni la normal în pofida deciziilor guvernamentale de a rechiziţiona camioanele”, a declarat Georges Telonis, preşedintele Uniunii greceşti a operatorilor de turism (HATTA).
„Camioanele nu par a avea intenţia de a se întoarce la muncă, profitând astfel de lentoarea procedurii administrative de rechiziţionare”, a adăugat Telonis.
Preşedinţii sindicatelor şoferilor de camioane se vor întâlni, vineri după-amiază, pentru a decide dacă vor continua greva, această reuniune fiind considerată „crucială” de sindicate şi de agenţiile de turism.
Reprezentanţii şoferilor au avut întrevederi, joi, timp de mai multe ore, cu ministrul Transporturilor, Dimitris Reppas, după o manifestaţie în faţa ministerului, în cadrul căreia au fost înregistrate incidente cu forţele de ordine. Greva a provocat nemulţumirea agenţiilor de turism, care sunt îngrijorate de anularea rezervărilor. Firmele de închieri de maşini se declară „paralizate” de această grevă. „Sute de turişti au renunţat să mai închirieze maşini, deoarece nu pot alimenta”, potrivit unui comunicat al acestor firme.
Transportatorii rutieri protestează faţă de un proiect de lege privind liberalizarea exercitării meseriei lor, o măsură prevăzută în planul de redresare a finanţelor cerut de UE şi Fondul Monetar Internaţional pentru a face faţă crizei financiare.
Sursa: Mediafax

Romania va ajunge la 1 milion de someri

Acesta este pronosticul lui Jeffrey Franks seful misiunii FMI de evaluare a acordului stand by.

In timp ce Franks arunca cifre ametitoare sefa misiunii CE in Romania sustine ca tara noastra trebuie sa continue reforma iar ce a fost mai rau din criza a trecut.

Comisia Europeana si Fondul Monetar International au dat aviz pozitiv pentru ca tara noastra sa primeasca banii de care are nevoie pentru a face fata crizei economice.

De asemenea, FMI-ul va recomanda la mijlocul lunii februarie, sa fie eliberate si urmatoarele doua transe pentru Romania.

Sa vedem ce pot si astia!

Bugetul statului pe 2010 a fost aprobat. Mai cu ironii, cu tipete, cu amendamente scoase sau date in pripa, bugetul a fost votat. In mod normal, leul ar trebui sa mai castige teren in lupta cu euro iar FMI-ul sa vina la negocieri pentru acordarea urmatoarei transe din imprumut. De acum, Guvernul trebuie sa se apuce de treaba. Normal ca orice roman ma intreb de ce e in stare acest cabinet condus de Boc? Nu am asteptari prea mari dar speranta moare ultima. Deja, ministrul Finantelor a anuntat 100.000 disponibilizari din randul bugetarilor. Vor urma, normal, framantari sociale, posibile greve, deci in Romania nimeni nu va avea timp sa se plictiseasca. Desigur ca tot noi vom fi cobaii pe care guvernantii isi vor da corijarea, asa ca poate scapam teferi si anul asta!