New York Times: Romii români pun la încercare principiul „graniţelor deschise” în UE

Mii de romi români au început să migreze în statele mai  prospere ale Europei Occidentale după aderarea României la UE în 2007, provocând o polemică în blocul comunitar privind aplicabilitatea principiului eliminării graniţelor între statele membre, comentează New York Times în ediţia electronică. Subiectul migrării între cele 27 de state membre ale Uniunii Europene a început să provoace reacţii explozive în timpul recesiunii economice.
„Ultima extindere a uniunii, în urma căreia s-au integrat ţările relativ sărace România şi Bulgaria în 2007, a sporit preocuparea că persoane sărace, care călătoresc distanţe lungi în căutarea unui loc de muncă, vor deveni o povară pentru statele mai bogate”, notează cotidianul american. De asemenea, migrarea romilor ridică semne de întrebare legate de obligaţiile României şi Bulgariei de a-şi îndeplini promisiunile făcute atunci când au aderat la uniune. România, de exemplu, a conceput o strategie de asistare a romilor, dar nu a furnizat şi finanţarea necesară.
Expulzările de romi decise de Franţa nu par să ofere o soluţie pe termen lung , mulţi dintre romii deportaţi planificându-şi deja întoarcerea. La nivel informal, unii oficiali români ironizează acţiunile Franţei. „Ei nu fac decât să le ofere romilor un concediu plătit”, a apreciat un oficial, citat de New York Times. Romii care reuşesc să scape de sărăcie rareori îşi recunosc originea, din această cauză devenind mai greu pentru această comunitate să combată discriminarea cu care se confruntă, susţin militanţi pentru drepturile romilor. Aceştia speră însă că recenta dipută pe această temă va forţa Uniunea Europeană să depună eforturi serioase pentru ajutarea romilor, care sunt stigmatizaţi deschis în majoritatea ţărilor din Europa Centrală şi de Est, unde au trăit în număr mare timp de mai multe secole, de cele mai multe ori în condiţii degradante, potrivit New York Times.

Sursa: Mediafax

Rusia are suficientă influenţă pentru a răspunde agresiv scutului antirachetă american

Rusia are suficientă influenţă în Europa de Est, prin intermediul Transnistriei, regiunii Kaliningrad, Belarusului şi Ucrainei, pentru a răspunde agresiv planurilor militare şi de securitate ale Statelor Unite şi va face totul pentru a împiedica proiectul scutului antirachetă.
Regiunea separatistă moldoveană Transnistria a anunţat luni că este pregătită să găzduiască rachete tactice ruseşti, dacă Moscova îi va cere acest lucru. Liderul separatist Igor Smirnov a declarat că Transnistria este dispusă să găzduiască rachete balistice Iskander, în contextul amplasării unor elemente ale scutului american antirachetă în Europa de Est. Potrivit agenţiei de analiză Stratfor, planurile Statelor Unite de a include ţări strategice ca Polonia, România, Bulgaria şi Turcia în reţeaua lor de apărare antirachetă nu vor rămâne fără un răspuns din partea Rusiei. Declaraţia de luni a liderului transnistrean este un astfel de răspuns, ţinând cont de faptul că aproximativ 500 de militari ruşi sunt staţionaţi în Transnistria. Rusia menţine o influenţă substanţială în Europa de Est, prin intermediul Transnistriei, regiunii Kaliningrad, Belarusului, iar acum şi al Ucrainei. Astfel, Moscova are o poziţie solidă pentru a răspunde agresiv planurilor militare şi de securitate ale Statelor Unite şi va face tot ce este nevoie pentru a împiedica proiectul scutului antirachetă american.

Sursa: Mediafax