Ploaie de injuraturi in Copou

coadaDoua evenimente au incins azi atmosfera din celebrul cartier iesean. La stadion s-au format cozi ca pe timpul lui Ceausescu. Iesenii au luat cu asalt o singura casa de bilete la meciul istoric de joi cu Hajduk Split, primul cu iz european pentru echipa din capitala Moldovei. Continuă lectura „Ploaie de injuraturi in Copou”

Bacteria din sistemul plin de microbi

alerta-bacterie-copii-361508Sunt de-a dreptul inspaimantat de povestea bebelusilor din Pitesti. La aceasta ora, 30 copii sunt in stare grava la spital iar doi dintre ei au decedat. Ma gandesc cu groaza ce este in sufletul parintilor mai ales ca si eu sunt tatal unei fetite de 4 luni. Ma ingrijoreaza incompetenta autoritatilor, nepasarea si degradarea actului medical. De ce spun aceste lucruri? Continuă lectura „Bacteria din sistemul plin de microbi”

Cum vrea sa „revitalizeze” Guvernul, agricultura romaneasca

Cultivam mult dar avem recolte proaste, cu mult sub media europeana. Si totusi, Ministerul Agriculturii vrea mai mult, fara sa traga vreo concluzie in privinta productivitatii muncii. Altfel, nu-mi explic de ce se incearca acum recuperarea de la tarani a unor terenuri nelucrate. In loc sa-i stimuleze, ministerul vrea sa le ia pamantul. Si pas cu pas ajungem la vremurile cu boieri si iobagi.
„Am pregatit un tip de impozitare, care va fi o decizie politica, nu poate fi decizia unui minister. Impozitul va fi pentru terenurile nelucrate, 400 de RON pe hectar. Impozitarea va fi introdusa in momentul in care legea este introdusa fie ca ordonanta sau lege in Parlament. Am avut doua situatii statistice: 1,1 milioane hectare nelucrate au fost comunicate de Directia Generala pentru Agricultura, 1,3 milioane hectare de la APIA”, a declarat Adrian Radulescu, la Realitatea TV.
La fel ca in alte domenii romanesti, in agricultura nu s-a facut nimic de 20 ani. Da, taranii si-au primit inapoi pamanturile dupa desfiintarea CAP-urilor dar au fost lasati sa se descurce singuri. S-a distrus sistemul de irigatii gandit de Ceausescu iar calul si plugul au ramas de baza chiar si in aceste vremuri.
Taranii nu sunt primiti in piete din cauza speculantilor. Asa ca, in loc sa mancam legume si fructe romanesti ajungem sa consumam, produse din import, cu E-uri si fara gust.
Strainii lauda calitatea pamanturilor din Romania si tot mai multi vin aici sa faca agricultura adevarata. Arabi prin Oltenia, nemti in Moldova sau Transilvania si incetul cu incetul pierdem si ultima reduta ce ne-a caracterizat ca natie, agricultura.

Cand a fost mai bine, pe vremea lui Ceausescu sau acum?

Subiectul tratat pe larg de ziarul Libertatea ridica destule controverse in randul romanilor. Cei nostalgici sustin cu tarie ca in regimul comunist s-a trait mult mai bine, altii se bucura de libertatea acestor ani, conferita de actuala democratie. S-au adus argumente pro si contra, exemple si contra exemple, cert e ca, asa cum zic si sondajele, mai mult de 50 la suta din populatia Romaniei a dus-o mai bine pe timpul lui Ceausescu.
Insa romanii au uitat probabil de presiunea la care erau supusi, de ingradirea dreptului la exprimare, de intreruperea energiei electrice in locuinte de la o anumita ora, de bataia si cozile interminabile la alimentele rationalizate sau de interdictia de a parasi tara. E drept ca, au ramas intiparite in mintea oamenilor lucrurile bune facute de Ceausescu. Industria functionala la parametri maximi, constructiile megalomanice care au ramas totusi importante si acum, sistemul de protectie sociala. Nu s-a uitat faptul ca orice roman primea o locuinta dupa absolvire si un loc de munca. Cu siguranta ca, Romania perfecta in ochiul omului de rand ar fi o combinatie intre lucrurile bune facute de Ceausescu si avantajele democratiei.

Banii lui Ceauşescu, reciclaţi doar la Piatra Neamţ

Banii de hârtie din vremea lui Ceauşescu erau reciclaţi şi transformaţi în hârtie igienică, numai la Piatra Neamţ. Din toată ţara, camioane blindate veneau la Fabrica de hârtie numită pe atunci „Comuna din Paris”, încărcate cu metri cubi de bani ajunşi în stadiul de maculatură. „Într-o singură zi, erau transformaţi în pastă de celuloză circa 8-10 metri cubi de bani”, face o aproximare Adrian Vais, directorul din acea vreme, care continuă să conducă şi acum fabrica. De două sau trei ori pe an, timp de două-trei săptămâni continuu, fabrica din Piatra Neamţ era locul în care se desfăşura o operaţiune extrem de bine supravegheată de trupe de poliţie şi securitate.
„În fabrică exista o încăpere specială, în care personalul nu avea voie nici măcar când acolo nu se întâmpla nimic. Noi doar eram anunţaţi că la o anumită oră dintr-o anumită zi începe procesul de destrămare a banilor”, precizează Adrian Vais. Directorul actualei firme Petrocart spune că el a avut, totuşi, un statut privilegiat şi până prin anul 1983, a intrat de câteva ori în acea încăpere, unde a stat în total doar vreo 10 minute. Un incident petrecut la Bucureşti l-a făcut însă să nu se mai apropie de banii care urmau să fie scoşi din circulaţie. „O directoare de la Banca Naţională a fost prinsă că a sustras aproape un metru cub de bani uzaţi şi de atunci mi-a fost frică să mă mai apropii de ei”, mărturiseşte directorul Vais.
Maşinile blindate veneau în curtea fabricii, de la toate filialele Băncii Naţionale din ţară. Aveau un anumit loc unde opreau pentru descărcare. Se forma un cordon de miliţieni înarmaţi cu pistoale mitralieră până la liftul cu care se urca la etaj. Liftul era păzit, de asemenea, de miliţieni înarmaţi. Urma o cameră de supraveghere, după care încăperea în care erau desfăcuţi sacii cu bani şi apoi baloţii de bancnote.
„Banii veneau legaţi în teancuri de câte 100 de bancnote, care, la rândul lor, erau legate cu sfoară, în baloţi. Personalul adus special de la Banca Naţională desfăcea doar sfoara şi arunca banii, printr-o uşiţă specială, pe un jgheab care îi ducea în vasul în care avea loc destrămarea”, spune inginera Milica Pârjolea. În cei 10 metri cubi de apă din vas, prin antrenare mecanică, din hârtia banilor nu mai rămânea decât o pastă de celuloză. „Totul era strict păzit. După destrămarea banilor, noi preluam pasta, printr-un tub, şi o amestecam cu o alta, produsă de noi. În funcţie de fluxul tehnologic în care era introdusă, din această pastă se făcea hârtie igienică sau carton”, mai spune directorul Vais.
Astfel de operaţiuni au existat până prin 1994, după cum îşi amintesc muncitorii. Când s-a desfiinţat filiala de la Piatra Neamţ a Băncii Naţionale, fabrica a fost înştiinţată că poate intra în posesia cheilor de la acea încăpere specială. „Cheile sunt şi acum la administratorul fabricii, am verificat chiar acum, deşi camera nu mai există”, a spus Adriana Dascălu, director economic al Petrocart. Pot fi văzute însă şi acum uşiţa pe care erau aruncaţi banii, precum şi vasul în care avea loc destrămarea banilor, numit hidropulper.

Sursa: evenimentul.ro

Videanu l-a dat in judecata pe Victor Ponta

Ministrul Economiei, a declarat la videochat-ul ziarului „Gandul”, ca l-a dat in judecata pe presedintele PSD dupa ce a fost numit hot de catre acesta. „Si un copil iresponsabil trebuie sa raspunda in fata legii” a completat Videanu.
Ministrul a fost denigrat de catre Ponta intr-o emisiune televizata. „El e un corupt si un hot si ma deranjeaza dacă ma comparati cu un hot. Mai bine cu Ceausescu, va rog, cu un criminal, decat cu un hot”, a spus Victor Ponta.

Nostalgia trecutului! Aproape 40% din romani traiesc mai rau decat pe vremea lui Ceausescu!

La 20 de ani de la caderea comunismului, doar o treime dintre romani declara ca traiesc mai bine ca pe vremea lui Ceausescu. Mai mult, aproape 40% spun ca traiesc mai rau, in timp ce mai putin de un sfert o duc la fel. Potrivit unui studiu realizat de Institutul Roman pentru Evaluare si Strategie (IRES), 45% din romani sustin ca actuala criza economica va dura mai mult de trei ani si peste 50% nu cred ca vreun partid politic ar putea sa mai scoata tara din criza.
Studiul mai releva si faptul ca aproape jumatate din romani regreta caderea comunismului si 54% sustin ca oamenii, in general, traiesc mai rau decat inainte de 1989. Referitor la criza economica, romanii sunt pesimisti si considera, in majoritate (45%), ca aceasta va dura mai mult de trei ani. Unul din cinci romani spune ca actuala criza se va termina in 2 ani, in timp ce doar 15% cred ca economia isi va reveni intr-un an.
Pentru 56% din romani veniturile sunt mai mici decat in 2005, in timp ce 70% spun ca au cheltuieli mai mari decat in urma cu cinci ani.
In cazul in care ar avea evenimente nedorite in familie sau se imbolnavesc, aproape 40% din respondenti declara ca s-ar imprumuta de bani la prieteni sau de la banca, in timp ce doar 11% spun ca au o asigurare. De asemenea, doar 9% sustin ca strang bani pentru astfel de situatii.
In cazul in care ar fi nevoie sa vanda ceva ca sa faca rost de bani, un sfert din romani spun ca si-ar vinde casa, iar 23% – masina. Peste 20% ar vinde pamant si 6% ar renunta la bunurile din casa. Legat de initiativa recenta a Guvernului de a infiinta un fond de solidaritate in care cine doreste poate face donatii pentru a scoate tara din criza, aproape 70% din romani nu agreeaza ideea si doar 21% ar dona o anumita suma.
Dintre acestia, 13% ar dona bani pentru sistemul sanitar, 12% pentru ajutorarea copiilor si 9%, pentru nevoiasi. Doar 2% ar face donatii care sa fie folosite pentru investitii. Legat de increderea pe care o au in partidele politice, mai mult de jumatate din respondenti spun ca niciun partid politic nu poate scoate tara din criza. Studiul a fost realizat in perioada 1-3 iulie, pe un esantion de peste 1.400 de persoane peste 18 ani, cu o marja de eroare de +/- 2,7%.

Sursa: incont.ro

Cum dispar padurile noastre

Taranii romani s-au trezit peste noapte cu padurile in proprietate, din cele detinute de parintii lor pe timpul lui Ceausescu. E democratie, au dreptul la ele, de ce nu? Doar ca, taranul si-a zis ca are acte si face ce vrea muschiul lui cu lemnul de acolo. Asa ca, mergem prin tara si vedem dealuri si munti defrisati total. Din afacerile cu cherestea si lemn s-au imbogatit multi. Nimeni nu a fost tras la raspundere, cel mult au fost amendati. Si totusi oamenii continua sa taie copaci fara nicio grija. Pedepsele nu sunt atat de aspre, marfa in schimb este destula. In aceste zile politistii au avut treaba in judetele Gorj, Arges si Cluj. Au fost prinse mai multe persoane la taiat de copaci. Marfa le-a fost confiscata s-au facut cateva dosare penale dar in cati ani va creste alt copac in loc?