Soba, mai de incredere decat banca

Batranii prefera sa tina banii sub saltea decat sa-i depuna la banci. Cum dobanzile sunt mici, tot mai multi romani apeleaza la solutiile oferite de propriile locuinte, in cazurile fericite in care au strans ceva banuti pentru zile negre.

In cautarea unui job. Un roman a depus 8.000 CV-uri intr-un an

Robert Moreanu, absolvent a două facultăţi, a reuşit în 2010 trista performanţă de a fi candidatul cu cele mai multe CV-uri depuse pe un site de recrutare: 7.996, adică o medie de aproape 22 pe zi. Spune că s-ar mulţumi şi cu un salariu de 500 de euro. Întâi e uşor ezitant, până îşi găseşte cuvintele potrivite. După câteva minute, orice urmă de trac dispare. E firesc, anul trecut a avut câte două-trei interviuri pe săptămână, în căutarea unui loc de muncă. În total, în 2010, Robert Moreanu (36 de ani), absolvent de două facultăţi – Academia de Studii Economice din Bucureşti şi Universitatea de Petrol şi Gaze din Ploieşti – şi-a trimis CV-ul de nu mai puţin de 7.996 de ori. Adică o medie de aproape 22 de aplicaţii pe zi. Nici măcar nu ştie că a reuşit trista performanţă de a fi candidatul cu cele mai multe CV-uri depuse pe portalul de recrutare bestjobs.ro. Nu s-a limitat la un singur site, ci a apelat la toate, indiferent de jobul disponibil, de specializarea necesară ori de salariul oferit. „Am aplicat de atâtea ori pentru că m-am gândit că aşa am mai multe şanse de reuşită. Nu am urmărit însă decât ofertele cu contract de muncă. Dar… nu cred că interviurile sunt concludente, angajatorii vor numai oameni cu experienţă şi poate nu fac cele mai bune alegeri”, crede Moreanu. N-a avut prea mult succes: după atâtea căutări, abia a reuşit să se angajeze ca agent de securitate într-un complex rezidenţial de lux, bineînţeles cu carte de muncă, în toamna anului trecut. Aici a lucrat patru luni, apoi şi-a dat demisia, după ce o altă companie i-a făcut o ofertă interesantă, în domeniul economic. S-a dovedit a fi o ofertă mincinoasă, aşa că acum se întoarce la vechiul angajator.

În căutarea sursei eşecului
În ultimii 12 ani, a încercat o mulţime de meserii. Mai întâi a fost cadru didactic la liceul din Isaccea, oraşul natal, unde a predat noţiuni de instalaţii, timp de doi ani. A mai lucrat şi la o benzinărie, în Constanţa, vreo trei luni, a fost şi economist la două firme din Bucureşti, o scurtă perioadă. În total, a muncit vreo trei ani şi jumătate. La 36 de ani, Moreanu, nu şi-a pierdut încă speranţa că-şi va găsi până la urmă locul de muncă potrivit. Exclude din start un job în altă ţară, pentru că ar vrea să-şi aprofundeze studiile economice.
În România ar putea fi analist financiar sau contabil, chiar dacă Facultatea de Finanţe, Asigurări, Bănci şi Burse de Valori abia a terminat-o, anul trecut. O variantă ar fi şi domeniul instalaţiilor, pentru că prima specializare este în domeniul utilajului petrolier şi petrochimic.
Îi plac şi speculaţiile financiare. „Am lucrat pe cont propriu pe pieţele financiare, spot şi derivate, cam opt ani, aşa că pot spune că am nervii tari”, mărturiseşte Robert Moreanu. Nici măcar nu are pretenţii financiare mari: 500 de euro este un salariu bun pentru început. „Să nu vă închipuiţi că am cerut vreodată 1.000 de euro la interviuri. E posibil să nu fi ştiut eu să mă vând mai bine. Poate mi-a lipsit şi disciplina”, spune el, în încercarea de a găsi răspunsul la eşecul personal. E drept că nici locuri de muncă nu găseşti pe toate drumurile, că doar e criză, iar când apare vreo ofertă, se caută oameni cu experienţă.

Despre BNR şi schimbările din economie
Nu speră într-o deblocare a angajărilor anul acesta, chiar dacă oficial economia ar trebui să înceapă să se redreseze în 2011. Iar criza va dura cam cinci ani, preconizează el, amintindu-şi de perioada de tranziţie din anii ’90. Crede că vina principală pentru lipsa locurilor de muncă o poartă Guvernul, dar şi mediul privat are o contribuţie. Ce-i de făcut în continuare? „Fundamentele economice nu stau deloc bine, aşa că modelul economic trebuie schimbat. Trebuie marşat foarte mult pe producţia de bunuri cu valoare adăugată mare”, este de părere Moreanu. Nu în ultimul rând, infrastructura trebuie dezvoltată.
„E un efect de levier în economie, atât pe orizontală, cât şi pe verticală”, argumentează el. Până atunci, însă, România mai are de tras. Şi oricât de necesare ar fi schimbările după modelul trasat de Fondul Monetar Internaţional, mai e şi politicul, care „ne trage în jos”. „Sigur, BNR e percepută ca un pilon de încredere, dar oricât de mult ar vrea echipa de acolo să-şi facă treaba, nu are cum”, este de părere Moreanu.

Unde se găsesc locuri de muncă
În prezent, cele mai multe oferte de muncă pe site-urile de recrutare sunt în vânzări şi asigurări, dar şi contabilitate, call center, consultanţă şi inginerie. De exemplu, pe myjob.ro, sunt disponibile în total peste 24.000 de posturi, în ţară şi în străinătate, din care 718 în vânzări.
Companiile din industria bunurilor de larg consum sunt cei mai activi angajatori, cu cele mai numeroase oferte de muncă, în sectorul producţiei şi distribuţiei de băuturi, cafea, ţigări, apă minerală şi uleiuri vegetale. Pe site mai sunt libere 313 locuri de muncă în asigurări, 244 în hoteluri şi restaurante, 207 în sectorul financiar şi 124 în contabilitate. Peste 15.000 de posturi anunţă şi bestjobs.ro, cele mai multe în software (aproape 2.100 de poziţii), urmate de serviciu clienţi (1.927) şi inginerie (1.283). Posturile anunţate sunt însă insuficiente pentru cei aflaţi în căutarea unui job. La finele lunii decembrie 2010, aproape 630.000 de români erau înregistraţi în statisticile agenţiilor judeţene pentru ocuparea forţei de muncă, la o rată a şomajului de 6,87%.

Sursa: gandul.info

2011: datoria externă a României. Cine şi cât datorează, care şi când plăteşte

Singurul avantaj major pe care ni l-a lasat regimul socialist a fost absenta datoriei externe. Astăzi datorăm 90 de miliarde de euro, iar partea statului din aceasta datorie e mai mica de o treime. Restul de bani i-am bagat preponderent in comert, creditare, imobiliare.
La intrarea in 2011, România contabiliza obligatii de plata de 90 miliarde euro:

* 18 miliarde euro pe termen scurt (sub un an)
* 72 miliarde euro pe termen mediu si lung.

BNR are o rezerva internationala de 36 miliarde euro, egala cu dublul datoriei scadente in 2011, dar jumatate din datoria ce va trebui achitata in acest deceniu. Nu este nici mult, nici putin, este o pozitie adecvata pentru situatia in care ne aflam.

Imprumuturi facute la milimetru.
Intamplator sau nu, cifra vehiculata pentru acordul preventiv (precautionary in original) ce ar urma sa fie incheiat cu FMI este de 3,6 miliarde euro, adica o zecime din rezerva BNR si o cincime din obligatiile scadente in acest an. Cei 3,6 miliarde de euro din acordul preventinv reprezintă, culmea, exact 3% din PIB-ul estimat la 120 miliarde euro, adica valoarea permisa prin tratatul de la Maastricht. Desigur, n-am folosit virgule, dar nici nu era cazul pentru a avea o imagine de ansamblu a ceea ce se intampla cu finantele Romaniei.

Prima observatie: emisiunea monetara (adica banii care circula acum in piata) e de 50 miliarde lei (si care inseamna -alta coincidenta – 12 miliarde euro) este acoperita arhisuficient cu valuta.

A doua observatie: Datoria publica este numai 18 miliarde de euro din care doar 1,2 miliarde euro cu scadenta in 2011. Deci, nu sunt probleme semnificative nici la serviciul datoriei externe publice. Alte 9 miliarde euro s-au dus in contul BNR printr-o operatiune tehnica de swap ( chiar daca imprumuta valuta, Ministerul Finantelor face plati in lei). 18 si cu 9 fac 27.
63 de miliarde de euro sunt datorie privata

A treia observatie: Datoria privata este de 63 miliarde euro, din care:

* 23 miliarde reprezinta datoriile sectorului bancar
* 40 miliarde euro obligatiile contractate de sectorul real (productie, servicii) al economiei.

Prin urmare, desi comentariile publice se concentreaza pe stat, 70% din imprumuturi au fost luate de sectorul privat, acolo unde volumul este greu de limitat iar  dobanzile nu pot fi urmarite in mod transparent.

A patra observatie: Datoria bancilor este in scadere, de la 26 miliarde euro la finele lui 2009, la 23 de miliarde la finele lui 2010. (La banci, reducerea datoriilor s-a produs exclusiv pe partea de termen scurt, de la 10 miliarde la 6 miliarde euro). Din moment ce detin doar un sfert din datorie, atacurile la adresa bancilor nu sunt rationale. Mai mult, ne place sau nu, fara acele linii de credit din afara, nivelul de trai ar fi fost mai scazut.
Grosul datoriei – in sectorul real

A cincea observatie: sectorul real, cu totul in afara atentiei mass-media, detine grosul datoriilor: 40 de miliarde, din care cu 10 miliarde de euro de plata in 2011, si 30 miliarde euro de plata pe termen mediu si lung. Aici se regaseste cu precadere problema de finantare a deficitului de cont curent al Romaniei.

A sasea observatie: In Cehia, Slovacia, Polonia sau Ungaria banii au fost luati in proportie suficienta pentru productie, care asigura sustenabil intoarcerea banilor. In Romania, la fel ca si in Bulgaria sau tarile baltice, s-a marsat puternic pe comert, creditare si imobiliare, zonele cele mai afectate de criza.

A saptea observatie: Doar pentru a pastra actualul nivel al datoriei ( a lua bani cu imprumut pentru a plati datoriile scadente, in conditiile deficitului bugetar cronic), statul roman cheltuie peste 1% din PIB iar sectorul privat ar trebui sa piarda din eventualul surplus rezultat din activitate peste 2% din PIB.

Si doua concluzii

Concluzia 1 : Si daca i s-ar da bani sa creasca datoria externa, Romania ar face mai bine sa se limiteze la cheltuielile pe care si le poate permite. Desi sunt tari occidentale cu datorii de peste 60% din PIB, limita impusa de Maastricht,  dobanzile pe care le platim noi ne duc spre o limita de siguranta de 30% ( Argentina a intrat in incapacitate de plata fara criza mondiala si sub 40%).

Concluzia 2: Si daca ar veni bani externi pentru productie si infrastructura, rezultatul net trebuie sa tina cont cat din rezultatele obtinute mai ramane  (daca mai ramane) in tara.

Sunt bune si cresterea economica de moment si locurile de munca noi, dar nu cu pretul amanetarii viitorului, cu plata impusa copiilor nostri.

Sursa: cursdeguvernare.ro

3,6 miliarde de euro de la FMI prin noul acord

Fondul Monetar Internaţional va pune la dispoziţia României aproximativ 3,6 miliarde euro în cadrul noului acord, de tip preventiv, care va fi încheiat cel mai probabil pe un an după finalizarea programului actual în mai, iar banii vor fi accesaţi doar în caz de urgenţă, au declarat pentru Mediafax surse guvernamentale. „Cele mai recente calcule arată că suma care va fi alocată României de FMI pentru noul acord este de 3,6 miliarde de euro. Banii vor fi accesaţi doar în caz de urgenţă”, au afirmat sursele citate. Suma a fost avansată în cadrul discuţiilor despre noul acord şi a fost calculată pe baza parametrilor economici disponibili în prezent. Ea poate fi modificată în următoarele luni, în funcţie de evoluţia economiei şi a nevoii de finanţare a statului, au menţionat sursele. Statul va plăti însă instituţiei financiare un comision de angajament de 0,3% pe an chiar dacă banii nu vor fi folosiţi.
Autorităţile române înclină către un acord cu Fondul doar pe un an, motivul principal fiind că în 2012 vor avea loc alegeri parlamentare. Durata exactă a acordului va fi stabilită după şedinţa board-ului FMI de vineri, care va decide dacă va elibera României următoarea tranşă, de aproximativ 900 de milioane de euro. Preşedintele Traian Băsescu, premierul Emil Boc, ministrul Finanţelor, Gheorghe Ialomiţianu, şi guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, au avut joi o întâlnire în care au stabilit parametrii noului acord de finanţare cu FMI şi Comisia Europeană.
Băsescu a reitereat miercuri că România trebuie să continue relaţia cu FMI printr-un acord de tip precautionary (preventiv), pentru stabilitate financiară. Şeful statului a spus că eventuale fonduri vor fi atrase de la Uniunea Europeană, din sumele puse la dispoziţia statelor din afara zonei euro.
O delegaţie a FMI va veni la Bucureşti pe 25 ianuarie pentru evaluarea acordului în derulare şi discuţii cu autorităţile române privind termenii unui nou aranjament. Noul program cu FMI va include măsuri de reformă care să asigure revenirea economiei la potenţialul său, iar printre cele mai importante acţiuni este ajustarea deficitului bugetar, astfel încât decalajul să scadă sub 3% din PIB.
Asigurarea stabilităţii sistemului financiar va fi o altă componentă prioritară în cadrul programului. Pe partea structurală, vor fi vizate domenii cheie unde reforma încă nu a fost încheiată, respectiv companiile de stat şi eficienţa cheltuielilor publice.
Nu în ultimul rând, FMI va dori să se asigure că toate obstacolele birocratice împotriva atragerii fondurilor europene vor fi depăşite, iar statul va avea suficienţi bani pentru a asigura partea de finanţare necesară pentru atragerea fondurilor europene.
România are un acord de finanţare externă cu FMI, UE şi alte instituţii financiare internaţionale, în sumă totală de aproximativ 20 de miliarde de euro, din care a primit până acum tranşe în valoare totală de 15,2 miliarde de euro.

Sursa: romanialibera.ro

Se scumpesc din nou tigarile

Desi contrabanda cu tigari e in floare dupa ultimile scumpiri ale tigarilor, pretul lor va creste din nou cu mai mult de 5 la suta dupa majorarea TVA-ului. „Am introdus ceva majorari la preturile tutunului – acciza calculata la un pret  cu TVA ar face ca din aceasta luna pretul unui pachet de tigari sa creasca semnificativ, mai mult decat majorarea TVA”, a declarat Mugur Isarescu.
In raportul asupra inflatiei, guvernatorul BNR a mai precizat ca prognoza de inflatie pentru anul viitor va creste de la 2,8 la 3,1 la suta ca urmare a cresterii TVA-ului.