Acordul cu FMI nu a făcut bine mediului de afaceri

Acordul României cu Fondul Monetar Internaţional nu a fost benefic pentru mediul de afaceri, ci a încercat să repare dezechilibrele din sectorul public printr-un mecanism de cheltuire a banilor din rezerva Băncii Naţionale pentru salarii şi pensii, a declarat, marţi, într-o conferinţă de presă, preşedintele Asociaţiei Oamenilor de Afaceri din România, Florin Pogonaru. ‘Acordul cu FMI nu a făcut bine mediului de afaceri. În continuare a încercat să impună repararea dezechilibrelor din sectorul public. Pentru mediul de afaceri a adus creşterea TVA, arierate masive, distrugerea lanţurilor de creare a valorii şi a adus îndatorare prin cheltuirea rezervei BNR pentru plata salariilor şi pensiilor’, a afirmat Pogonaru. De asemenea, reprezentantul AOAR a adăugat că acordul cu FMI a dus la pierderea credibilităţii guvernului. În ceea ce priveşte noul acord cu FMI, AOAR consideră că înainte de încheierea acesteia este necesară o dezbatere publică. ‘Orice acord cu FMI nu poate fi făcut înaintea unei dezbateri publice, nu mai credem ce ni se spune. Trebuie să ne lămurim în privinţa privatizărilor, pentru că alţii ne impun iar noi nu suntem în stare să asigurăm un management eficient. Nu credem că vor fi vândute numai companii de stat falimentare. Vrem să vedem criteriile de performanţă’, a menţionat Florin Pogonaru.
Vicepreşedintele AOAR, Constantin Boştină, a precizat că un nou acord cu FMI nu îşi are rostul, deoarece el trebuie să asigure solvabilitatea externă a ţării, lucru care este asigurat deja de rezerva valutară. ‘Rostul acordului FMI, la care şi România este membră, este de a credita pentru a asigura solvabilitatea externă a ţării. Dacă ne uităm la ce s-a întâmplat cu primul acord, observăm că nu a fost aşa, iar banii s-au consumat pentru pensii şi salarii nu pentru solvabilitate externă. De ce să facem un acord preventiv cu FMI, acum, dacă rezerva valutară a României a crescut cu 4 miliarde euro’, a menţionat Boştină. Noul Acord pe care România îl va încheia cu Fondul Monetar Internaţional (FMI) este de tip preventiv, va fi pe doi ani şi are obiective pe termen mediu, a anunţat, duminică seară, într-o declaraţie susţinută la Palatul Cotroceni, preşedintele Traian Băsescu.
‘Noul acord este preventiv. Fondul şi UE ţin la dispoziţia României 5 miliarde de euro – 3,6 miliarde de la FMI şi 1,4 miliarde de la UE’, a precizat Traian Băsescu.
Sursa: Agerpres

Băsescu: România a ieşit din zona riscului de derapaj economic

Într-o declaraţie cu ocazia încheierii evaluării comisiei FMI şi CE, preşedintele Traian Băsescu a declarat că ţara noastră a ieşit din zona riscului de derapaj economic.”Urmează etapa de consolidare şi prefigurare a creşterii economice viitoare”, a adăugat şeful statului într-o declaraţie de la palatul Cotroceni. Totodată, preşedintele a spus că nu mai este nevoie de ultima tranşă din acordul de împrumut de 20 de miliarde de euro de la FMI, Comisia Europeană şi Banca Mondială, deoarece rezervele Băncii Naţionale sunt suficiente. „Nu mai tragem ultima tranşă de la Fondul Monetar Internaţional, dar o tragem pe cea de la Uniunea Europeană, necesară pentru acoperirea deficitului bugetului de stat”, a spus Băsescu.
Băsescu a vorbit şi despre noul acord încheiat cu Fondul Monetar Internaţional, unul de tip preventiv. Potrivit preşedintelui, acest acord are ca obiectiv consolidarea macroeconomică. Noul acord cu FMI ar putea fi încheiat în luna martie şi va avea o durată de doi ani. Acordul nu va implica finanţare, şeful statului menţionând că Fondul şi UE vor ţine la dispoziţia României banii, respectiv 5 miliarde de euro (3.6 miliarde de la FMI, 1,4 miliarde de la CE) .
Noul acord se datorează riscurilor la care este supusă România, din punct de vedere economic. În primul rând, Traian Băsescu a specificat că riscul regiunii este unul încă ridicat. În al doilea rând, riscul politic este mare, preşedintele făcând referire la alegerile politice: „orice partid care intenţionează să păcălească electoratul cu populisme şi promisiuni, va fi catalogat drept mincinos”. El a făcut apel şi la colaborarea tuturor partidelor şi tuturor oamenilor politici pentru susţinerea creşterii macroeconomice. Traian Băsescu a afirmat că, de acum înainte, România nu va mai merge pe politici de creştere economică nesustenabile, bazate pe speculă, ci dezvoltarea va fi bazată pe proiecte.
Pentru o creştere economică sustenabilă, şeful statului a subliniat că trebuie făcute reforme în transport, sectorul energetic, sănătate şi justiţie. Economia României ar trebui, conform acordului, să ajungă de la un deficit bugetar de 4,5 % în prezent, la 3% până în 2012.
În ceea ce priveşte măsurile de disponibilizare, Traian Băsescu a declarat că vor fi continuate „ajustările”, deoarece există un „un excedent de cheltuieli de personal”. Pentru cea de a şaptea evaluare a acordului stand-by, o misiune FMI – CE se află în ţară. Aceasta analizează îndeplinirea obiectivelor stabilite pentru ultimul trimestru din 2010. Misiunea se încheie marţi, 8 februarie.

Sursa: Romania Libera

Banii lui Ceauşescu, reciclaţi doar la Piatra Neamţ

Banii de hârtie din vremea lui Ceauşescu erau reciclaţi şi transformaţi în hârtie igienică, numai la Piatra Neamţ. Din toată ţara, camioane blindate veneau la Fabrica de hârtie numită pe atunci „Comuna din Paris”, încărcate cu metri cubi de bani ajunşi în stadiul de maculatură. „Într-o singură zi, erau transformaţi în pastă de celuloză circa 8-10 metri cubi de bani”, face o aproximare Adrian Vais, directorul din acea vreme, care continuă să conducă şi acum fabrica. De două sau trei ori pe an, timp de două-trei săptămâni continuu, fabrica din Piatra Neamţ era locul în care se desfăşura o operaţiune extrem de bine supravegheată de trupe de poliţie şi securitate.
„În fabrică exista o încăpere specială, în care personalul nu avea voie nici măcar când acolo nu se întâmpla nimic. Noi doar eram anunţaţi că la o anumită oră dintr-o anumită zi începe procesul de destrămare a banilor”, precizează Adrian Vais. Directorul actualei firme Petrocart spune că el a avut, totuşi, un statut privilegiat şi până prin anul 1983, a intrat de câteva ori în acea încăpere, unde a stat în total doar vreo 10 minute. Un incident petrecut la Bucureşti l-a făcut însă să nu se mai apropie de banii care urmau să fie scoşi din circulaţie. „O directoare de la Banca Naţională a fost prinsă că a sustras aproape un metru cub de bani uzaţi şi de atunci mi-a fost frică să mă mai apropii de ei”, mărturiseşte directorul Vais.
Maşinile blindate veneau în curtea fabricii, de la toate filialele Băncii Naţionale din ţară. Aveau un anumit loc unde opreau pentru descărcare. Se forma un cordon de miliţieni înarmaţi cu pistoale mitralieră până la liftul cu care se urca la etaj. Liftul era păzit, de asemenea, de miliţieni înarmaţi. Urma o cameră de supraveghere, după care încăperea în care erau desfăcuţi sacii cu bani şi apoi baloţii de bancnote.
„Banii veneau legaţi în teancuri de câte 100 de bancnote, care, la rândul lor, erau legate cu sfoară, în baloţi. Personalul adus special de la Banca Naţională desfăcea doar sfoara şi arunca banii, printr-o uşiţă specială, pe un jgheab care îi ducea în vasul în care avea loc destrămarea”, spune inginera Milica Pârjolea. În cei 10 metri cubi de apă din vas, prin antrenare mecanică, din hârtia banilor nu mai rămânea decât o pastă de celuloză. „Totul era strict păzit. După destrămarea banilor, noi preluam pasta, printr-un tub, şi o amestecam cu o alta, produsă de noi. În funcţie de fluxul tehnologic în care era introdusă, din această pastă se făcea hârtie igienică sau carton”, mai spune directorul Vais.
Astfel de operaţiuni au existat până prin 1994, după cum îşi amintesc muncitorii. Când s-a desfiinţat filiala de la Piatra Neamţ a Băncii Naţionale, fabrica a fost înştiinţată că poate intra în posesia cheilor de la acea încăpere specială. „Cheile sunt şi acum la administratorul fabricii, am verificat chiar acum, deşi camera nu mai există”, a spus Adriana Dascălu, director economic al Petrocart. Pot fi văzute însă şi acum uşiţa pe care erau aruncaţi banii, precum şi vasul în care avea loc destrămarea banilor, numit hidropulper.

Sursa: evenimentul.ro