Autostrada Arad – Timisoara este in proportie de 70 la suta asfaltata si se va putea circula pe ea pana la sfarsitul acestui an. Promisiunea este facuta de ministrul Anca Boagiu, care va verifica maine, stadiul lucrarilor. Autostrada are o lungime de 32,2 kilometri si va costa 194 milioane de euro. Banii provin in mare parte de la Banca Europeana, 85 milioane si bugetul de stat, 65 milioane.
Nu fiti tristi! Daca nu credeti in reincarnare ar trebui sa o faceti. In urmatoarea viata vom circula si noi romanii cum o fac nemtii sau austriecii acuma. Un studiu al unei companii de consultanta a scos la iveala aceasta realitate crunta. Romanii au reusit sa construiasca in 21 ani, 350 kilometri de autostrada, adica 16,6 kilometri pe an. Continuă lectura „Vom avea autostrazi ca in Occdent peste 130-150 ani!”
„Ce pot sa va spun este urmatorul lucru: exista resurse financiare in bugetul actual pentru Bechtel. De asemenea, ceea ce am stabilit cu ministrul Transporturilor a fost ca pentru 2011, prioritatile in ceea ce inseamna autostrada Transilvania sunt cele legate de continuarea tronsonului Câmpia Turzii – Gilau cu tronsonul Gilau – Nadasel si finalizarea tronsonului din Bihor. Continuă lectura „Boc mai promite 10 km din Autostrada Transilvaniei”
Ministrul Transporturilor, Anca Boagiu recunoaste intr-un interviu acordat Ziarului Financiar ca s-au cheltuit bani cu nemiluita fara niciun rezultat.
Conform ministrului, in ultimii 10 ani Ministerul Transporturilor a avut la dispozitie 20 miliarde de euro. In plus, se puteau lua de la Uniunea Europeana fonduri nerambursabile de 2 miliarde de euro dar Romania a atras finantari de numai 45 milioane de euro.
„Nu s-a intamplat nimic din ignoranta, nepasare, nestiinta sau rea-vointa, pentru ca ministerul a avut tot timpul bani. Atunci cand am plecat din acest minister (la finele lui 2000) am lasat totul curat, CFR Marfa chiar avea profit. Berceanu a facut o singura eroare si anume aceea ca a avut incredere in oameni care nu erau profesionisti si care nu erau bine intentionati”, a spus Anca Boagiu.
Primele 12 standarde de cost în domeniul infrastructurii de transport au fost aprobate astăzi de Executiv, printr-o Hotărâre de Guvern, a anunţat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu.
„Aceste standarde de cost au fost introduse pentru a permite ordonatorului de credite determinarea necesarului de fonduri publice pentru realizarea lucrărilor de investiţii în domeniul transporturilor, precum şi pentru a asigura autorităţii contractante un document de referinţă pentru comisiile de licitaţii în evaluarea ofertelor privind contractarea lucrărilor de execuţie a obiectivelor de investiţii. Totodată, aceste standarde sunt utile şi proiectanţilor în momentul în care pregătesc documentaţia tehnico-economică (studii de fezabilitate)”, a precizat ministrul Transporturilor şi Infrastructurii, Anca Boagiu.
Cele 12 standarde de cost introduse în domeniul infrastructurii transporturilor sunt următoarele:
– autostrada în zona de şes – 3.802.000 euro/km,
– autostrada în zonă de deal – 4.980.000 euro/km,
– autostrada în zonă de munte -5.992.000 euro/km,
– DN clasa th III nou –1.271.800 euro / km ,
– Reabilitare DN clasa tehnică III – 746.700 euro/ km,
– Reabilitare CF coridor paneuropean – 2.180.000 euro / km,
– Reparaţii capitale linie cale ferată – 1.190.000 euro/km,
– Pista de aterizare decolare aterizare PCN 65 – 391.071 euro/100 m
– Pista de aterizare decolare aterizare PCN 100 – 557.500 euro/100m
– Cheu fluvial pereat – 8.861 euro/ml,
– Cheu maritim 13,5 – 21.450 euro/ml,
– Punct de trecere a Dunării cu bacul – 551.845 euro/buc
Ministrul Boagiu a dat exemplu standardul de cost folosit pentru autostrada în zona de şes, care este de 3.802.000 euro/km, unde corpul drumului include terenul de fundaţie, terasamentele, evacuarea apelor, structura rutieră, benzile de staţionare elemente de siguranţă, acostamente, taluze, împrejmuirile. Ministrul Transporturilor a precizat faptul că „nu sunt incluse în aceste costuri standarde care privesc: lucrările de poduri, pasajele, viaductele, podeţele, lucrările de consolidare pentru terenurile de fundare, lucrările hidrotehnice, tunelurile atunci când apar, nodurile rutiere şi intersecţiile denivelate. Sunt standarde cu care vom veni în perioada următoare. Sunt în pregătire.”
Dupa Dorina Tiron, noul ministru i-a destituit din functie vineri pe sefii ARR si RAR. Anca Boagiu i-a criticat pe fostii directori pentru modul in care au reactionat dupa accidentul de la Tulcea. „De cateva zile ne aflam in fata unui accident in urma caruia au murit patru oameni. Stim foarte clar ca toate reglementarile in vigoare au fost incalcate avand atributii nu numai de reglementare, ci şi de control si nu a existat o reactie ferma la ceea ce s-a intamplat si consider ca in acest moment trebuie sa iau masuri dure, drastice, astfel incat cetaţeanul roman sa fie in siguranta pe drumurile Romaniei” a spus Anca Boagiu.
Ministrul a cerut controale pe sosele iar de ieri, echipe ARR, RAR si Politia Rutiera opresc masinile cu probleme.
Pana cand ii va desemna pe noii directori la conducerea ARR a fost numit Florian Melus iar la RAR Stancu Sotir.
Şefii administraţiilor judeţene din Bihor şi Sălaj s-au întâlnit cu cei ai constructorului Bechtel şi ai Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri pentru finalizarea tronsonului Cluj – Borş.Parlamentarii şi preşedinţii consiliilor judeţene Bihor – Radu Ţîrle, Sălaj – Tiberiu Marc şi Hajdu Bihar (Ungaria) au avut la Suplacu de Barcău o întrevedere cu managerul de proiect al Autostrăzii Transilvania, Michael Swinford, şi cu şeful Direcţiei Regionale de Drumuri şi Poduri, Ion Pantelimon, pentru a finaliza magistrala până la graniţa de vest. Printr-o declaraţie comună, aceştia au solicitat guvernelor de la Bucureşti şi Budapesta să accelereze lucrările pe tronsonul ce parcurge judeţele Bihor şi Sălaj. Ei solicită conectarea între Autostrada Transilvania cu Autostrada M4 de pe teritoriul Ungariei. “Contractul e plin de clauze numai în favoarea Bechtel. Noi plătim penalizări pentru întârzierea exproprierilor, descărcările de sarcină arhelogică, problemele de mediu. Am vorbit cu noul ministru al Transporturilor, Anca Boagiu, şi mi-a spus că încearcă să realizeze măcar tronsonul Borş-Turda. Şi pentru clujeni, şi pentru bihoreni e mai importantă ieşirea spre vest faţă de cea de la Turda, care duce spre nicăieri”, a declarat senatorul bihorean Petru Filip, vicepreşedinte al Senatului. El susţine că la costurile şi la penalităţile stipulate, 40% din bugetul pe 2011 al Companiei de Autostrăzi ar trebui să meargă pentru Autostrada Transilvania, însă rezilierea contractului ar fi foarte scumpă deoarece s-ar judeca la Curtea de la Paris.
Conducerea Bechtel a anunţat că majoritatea lucrărilor s-au executat pe secţiunea Câmpia Turzii – Gilău (2B) a magistralei. Pe secţiunea Suplacu de Barcău – Borş (3C) lucrările au vizat excavări, producerea a 23 de grinzi de tip U, turnare de beton structural şi de piloţi. “Construcţia porţiunii Turda-Câmpia Turzii se află într-un stadiu avansat al lucrărilor. Proiectul a ajuns la un stadiu de finalizare de 94,7% pentru secţiunea 2B şi de 33,6% pentru secţiunea 3C. Săptămâna trecută au început lucrările de montare a gardului de protecţie, iar lucrările de drenaje subterane de la nodul rutier Câmpia Turzii au fost finalizate. De asemenea, a început aşternerea stratului de uzură din beton asfaltic între km 0 şi 10, partea dreaptă”, a menţionat Liliana Ţebeică, reprezentant al Bechtel România. De asemenea, constructorul desfăşoară lucrări de finalizare a viaductului de lângă Gilău şi a celui de la Suplacu de Barcău. În proiect sunt angrenaţi 1.000 de oameni, dar cei de la Bechtel susţin că în perioada de vârf a proiectului “numărul angajaţilor va trece de 8.000”.
Autostrada Transilvania, cel mai mare proiect actual de infrastructură rutieră din Europa, reprezintă o magistrală cu patru benzi, de 415 km, ce porneşte de la nord-vest de Braşov, ajungând la graniţa cu Ungaria. Ea va trece pe lângă Braşov, Făgăraş, Sighişoara, Târgu-Mureş, Cluj-Napoca, Zalău şi Oradea. Aceasta este construită de către compania americană Bechtel International împreună cu partenerul său din regiune, Enka Insaat ve Sanayi (Turcia). Proiectul a fost împărţit în opt tronsoane: Braşov – Făgăraş, Făgăraş – Sighişoara, Sighişoara – Ogra/Târgu-Mureş, Târgu-Mureş – Câmpia Turzii, Câmpia Turzii – Cluj Vest/Gilău, Gilău – Mihăeşti, Mihăeşti – Suplacu de Barcău şi Suplacu – Borş. Primii 42 km, pe porţiunea Turda – Gilău, au fost daţi în folosinţă în 1 Decembrie 2009, viteza maximă admisă fiind 130 km/h. Proiectul de construcţie a autostrăzii avea o valoare iniţială de 2,2 miliarde de euro, termenul de finalizare stipulat în contract fiind 2013.
Porţiune afaltată cu 78 de milioane de euro
Pentru porţiunea Câmpia Turzii – Turda, respectiv 10 km de autostradă, plus bretelele, costurile sunt de 78 de milioane de euro. Premierul Emil Boc a declarat că restanţa pentru lucrările executate de Bechtel va fi achitată până anul viitor. Ion Pantelimon a menţionat că pe tronsonul 3C se va turna asfalt abia în 2011. Altă lucrare programată anul viitor este între Gilău şi Nădăşel, pe 9,5 km.
Sursa: ziuadecj.ro
Ministrul transporturilor şi infrastructurii, Anca Boagiu, a demis-o ieri, pe Dorina Tiron din funcţia de director general al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România. Rezultatele preliminare ale controlului dispus de ministrul Anca Boagiu în data de 7 septembrie au demonstrat că managementul în cadrul CNADNR a fost unul defectuos ca urmare a continuării şirului de practici contrare spiritului european, atât la nivelul actului administrativ, cât şi în relaţia cu firmele de construcţii şi cele de consultanţă se spune în comunicatul de presă. În perioada imediat următoare controlul va fi extins asupra tuturor activităţilor derulate de CNADNR în ultimii ani.
”Răspunderea pentru aceste rezultate dezastruoase pentru România trebuie să fie şi managerială, nu doar politică, pentru că ele au prejudiciat procesul de absorbţie a fondurilor europene pentru infrastructură, atât a celor pre-aderare, cât şi a celor aferente Programului Operaţional Sectorial-Transport. Explicaţiile primite de la doamna Tiron nu au fost concludente şi nu sunt dispusă să tolerez un asemenea act de ineficienţă managerială. Ministerul Transporturilor trebuie să devină actorul principal al absorbţiei fondurilor europene vitale pentru relansarea economică a României. Demiterea doamnei Tiron este un pas important în demersul de reorganizare a CNADNR şi de îmbunătăţire a managementului fondurilor europene alocate României pentru drumuri şi autostrăzi. Procesul de restructurare a ministerului şi a companiilor din subordine a fost discutat şi cu reprezentanţii Comisiei Europene, agreându-se necesitatea unei diferenţieri de responsabilităţi între MTI, care elaborează politici şi strategii, şi companiile care au în sarcină implementarea”, a declarat ministrul Anca Boagiu. Atribuţiile doamnei Dorina Tiron au fost preluate temporar de către domnul Liviu Costache, director coordonator proiecte autostrăzi în cadrul CNADNR.
Premierul Emil Boc a anuntat astazi remanierea ministrilor Adriean Videanu, Sebastian Vladescu, Mihai Seitan, Mihail Dumitru, Gabriel Sandu si Radu Berceanu.
Boc le-a multumit celor 6 precizand ca Videanu, Berceanu si Sandu si-au depus mandatele pentru ca ei sa continue o munca de partida mai serioasa.
Noile propuneri sunt Valeriu Tabara la Ministerul Agriculturii, Gheorghe Ialomitanu la Finante, Nelu Ioan Botis la Ministerul Muncii, Sorin Mandrutescu la Ministerul Comunicatiilor, Ion Ariton la Economie si Anca Boagiu la Transporturi.
Colegiul director al PDL a ales remanierea guvernamentala in detrimentul celeilalte variante ca Emil Boc sa-si depuna mandatul.
Cezar's Blog 