Dosarul Bechtel a fost clasat. Procurorii au inchis cercetarea fara niciun vinovat. Contractul original dintre statul roman si compania americana a disparut iar nimeni nu a fost prins. Romania si-a luat o teapa de zile mari. 1,5 miliarde de euro pentru 52 kilometri de autostrada. In noiembrie 2003, guvernul Nastase emitea o ordonanta de urgenta prin care CNADR trebuia sa demareze negocierile pentru proiectarea si construirea autostrazii Brasov – Cluj – Bors.
In ciuda criticilor celor din Uniunea Europeana si a unor institutii financiare externe, romanii au semnat contractul direct cu americanii fara licitatie pentru 415 kilometri de autostrada in schimbul sumei de 2,2 miliarde euro.
In iunie 2004 au loc festivitatile de inaugurare a lucrarilor pe portiunea Savadisla – Cluj iar in martie 2005 lucrarile au fost sistate pentru prima oara, pe fondul negocierilor clauzelor contractuale.
In mai 2005, Calin Popescu Tariceanu, noul sef al Guvernului sustine ca vor fi anulate contractele fara procedurile transparente de licitatie a guvernului Nastase. Americanii nu mai vor sa continue lucrarile si sustin ca au de primit 600 milioane de euro din partea statului roman. Guvernul aloca 213 milioane pentru contractul cu Bechtel fata de suma de 340 milioane de euro stabilita initial.
Desi s-a lucrat un an la Autostrada Transilvania nu era terminat nici macar un kilometru de autostrada. In decembrie 2005, statul roman este de acord să plateasca la inceputul fiecărui an 30% din valoarea lucrarilor ce urmau a fi efectuate. Pentru 2006, Bechtel urma să primeasca un avans de cel mult 30 de milioane de euro.
In februarie 2006, termenul de finalizare se prelungeste cu un an, pana in decembrie 2013. Un raport al firmei de consultanta angajate de CNADR arata ca valoarea proiectului va ajunge la 4,7 miliarde de euro datorita cresterii costurilor anuale. In mai 2006, Guvernul aloca cele 30 milioane de euro iar in luna iunie Bechtel reia lucrarile.
In luna iulie 2006, la inspectia primului pod al autostrazii se constata nereguli in constructia fazei finale. Americanii construiesc in ritmul melcului iar mai mult in noiembrie 2008 au loc alunecari de teren pe tronsonul Campia Turzii – Gilau, demonstrandu-se ca Bechtel a comis erori de proiectare si executie.
In decembrie 2008, Bechtel concediaza 2300 angajati si sustine ca statul roman are o datorie de 27 milioane de euro. In ianuarie 2009, Guvernul reia discutiile cu americanii iar la sfarsitul anului se inaugureaza intr-un final 42 kilometri de autostrada de la Turda la Gilau. In februarie 2010, Bechtel ameninta din nou cu sistarea lucrarilor invocand o datorie de 214 milioane de euro.
Pana la finalul anului, Romania mai plateste 236 milioane de euro pentru a se bucura de inca 10 kilometri de autostrada pe tronsonul Campia Turzii – Gilau. In plina criza, statul roman anunta ca va mai finanta sectiunea Suplacu de Barcau – Bors si ca incearca sa incheie un parteneriat public – privat.
In august 2011, ministrul Anca Boiagiu anunta ca vrea sa liciteze pentru sase tronsoane de autostrada fara nicio pretentie din partea Bechtel. Dupa o luna, americanii sunt de acord sa incheie lucrarile pentru sectiunile Campia Turzii — Gilau si Suplacu de Barcau — Bors pentru jumatate din suma initiala. In mai 2012, Bechtel reincep lucrarile dupa ce a incasat 110 milioane de euro de la CNADR desi utilajele au ramas pe loc.
Americanii au stat 3 ani pe aceasta portiune dar termenul de finalizare a 18 kilometri de autostrada nu este respectat. In mai 2013 se parafeaza acordul de reziliere a contractului cu Bechtel pentru acest tronson de autostrada dar statul roman trebuie sa plateasca penalizari de 37,2 milioane de euro.
Dan Sova, ministrul de atunci al Marilor Proiecte de Infrastructura sustine ca nu gaseste contractul original cu americanii iar rezilierea s-a facut pe baza unei copii legalizate.
Cateva elemente interesante din toata aceasta telenovela:
– La data semnarii contractului cu Bechtel, CNADR a platit 6 milioane de euro avocatei Simona Neagu, anunta Romania Libera. Aceasta era ruda cu Ion Neagu, seful de atunci al Comisiei Juridice din Camera Deputatilor. Avocata Simona Neagu a ajuns sa lucreze pentru casa de avocatura Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, care reprezenta compania Bechtel.
– La rezilierea contractului cu Bechtel asistenta juridica a fost asigurata de doua firme. De partea statului s-a aflat casa de avocatură Raţiu & Raţiu, condusa de fostul partener de afaceri al ministrului Dan Șova. Interesele firmei Bechtel au fost aparate de Nestor Nestor Diculescu Kingston Petersen, din al carei acționariat facea parte si Ana Diculescu Sova, mama vitrega a lui Dan Șova. Aceasta a explicat atunci ca nu exista un conflict de interese.
Cezar's Blog 