Iasul lui Gheorghe Nichita are prioritate …la datorii. Adevaruri usturatoare pentru ieseni!

Într-un oras in care orice investitie se face preponderent cu bani imprumutati, speranta de mai bine e egala cu zero. Credite uriase, care ar fi putut imbunatati viata cetatenilor, s-au risipit pe afaceri dubioase. Iesenii platesc dupa cum comanda interesele unui baron local pentru care banul public nu are alt rol decât de a ajunge ban privat. Vrem, nu vrem, avem pavele in parcuri, nocturna la stadion si circulam pe strazi modernizate cu milioane de euro, dar pline de gauri sau petice. Platim scump biletul RATP si mergem cu tramvaie date de pomana de altii sau cu autobuze fara confort, dar cumparate la suprapret. Achitam facturi uriase pentru incalzire si apa calda, iar banii intra in buzunarele unor francezi, in timp ce ieseni de-ai nostri, fosti angajati la CET, se zbat in saracie fiindca nimeni nu mai da doi lei pe ei.

Indatorati cu cate 3.500 de euro

Din 2005 si pana acum, datoriile facute de Primarie depasesc 1.500 de milioane de lei noi, adica peste 375 milioane euro. Suma este atat de mare, incat trece binisor de bugetul orasului in ultimii doi ani la un loc. Banii au fost imprumutati haotic, ori de cate ori baronul local Gheorghe Nichita a avut fantezii de investitor. Principala sursa de venit pe care a contat Primaria Iasi au fost banii incasati de la populatie. Autoritatile s-au dovedit incapabile sa stimuleze mediul de afaceri si turismul, cele doua domenii care ar trebui sa aduca la bugetul local fonduri impresionante. Milioanele de euro ce ar fi trebuit colectate, ca redeventa, de la Palas, sunt un exemplu in acest sens.Fiindca pentru afacerile megalomane ale lui Nichita n-a existat posibilitatea finantarii locale, s-a recurs la credite dezavantajoase contractate la dobanda pietei. Dramatic este faptul ca populatiei i s-au bagat pe gat imprumuturi uriase, care nu si-au dovedit pana acum utilitatea. In orice afacere, atunci cand faci un credit, banii respectivi trebuie sa produca profit inainte ca bunul sa se strice.
In cazul creditelor angajate de Primaria Iasi lucrurile au stat taman pe dos.S-au cumparat autobuze scumpe si de proasta calitate, insa mare parte din transport continua sa se bazeze pe tramvaie second-hand. S-a reabilitat sistemul de termoficare, insa numai partial, asa ca pierderile au ramas, iar producerea gigacaloriei nu s-a imbunatatit, motiv pentru care costurile suportate de populatie sunt mari. S-au refacut unele strazi, numai ca, minune!, s-au stricat imediat ce au iesit din garantie. S-au pus pavele pana si pe aleile din parcuri. Si, nu in cele din urma, pentru realizarea nocturnei de la stadion s-au cheltuit bani grei, de parca acesta era singurul lucru care ii lipsea Iasului si unei echipe abonate la titlul de „lanterna rosie” a clasamentului.
In schimb, bine conduse spre faliment, doua unitati din subordinea Primariei, CET si RATP, au adunat la un loc datorii de peste 150 de milioane de euro, in conditiile in care societati similare din alte orase reusesc sa obtina un profit consistent.
Asadar, Iasul a fost indatorat cu larghete, contrar tuturor tendintelor. Daca alte primarii din Romania s-au descurcat cu bani din bugetul local si cu fonduri europene nerambursabile, clar vazatorul baron local Gheorghe Nichita a impovarat populatia pentru decenii. Fiecare familie a acestui oras este datoare cu circa 3.500 euro.

Datori pana in anul 2031

La scurt timp dupa ce a devenit primar, Gheorghe Nichita a si trecut la actiune. Afacerea incheiata cu Ager Leasing in 2005 s-a dovedit insa una proasta pentru ieseni. Nichita a platit cu tot cu dobanda 10,65 milioane de euro pentru 50 de autobuze MAZ, adica 213.000 de euro bucata. Confortul oferit de autobuzele in care ingheti iarna si te coci vara este zero, iar consumul este cat se poate de pagubos. Dedesubturile acestei afaceri si masluirea caietului de sarcini al unei licitatii penale sunt fapte deja stiute. Al doilea imprumut, luat de la BERD pentru asa-zisa reabilitare a sistemului de termoficare, a scos din buzunarele iesenilor inca 16 milioane de euro si
dobanzi de 3,2 milioane euro. Alte 8 milioane de euro de la Bancpost s-au dus pe garantii pentru falimentarul CET, in vederea cumpararii unui carbune exagerat de scump. 14 milioane de euro au ajuns in buzunarele celor de la firmele Luxten Lighting si Flash Lighting in vederea reabilitarii si extinderii sistemului de iluminat public, in timp ce nici mai mult, nici mai putin de 2,1 milioane de
euro a costat realizarea instalatiei nocturne de la stadion. Si, fiindca se apropiau alegerile din 2008, iar Nichita trebuia sa arate ceva, sa mai luat un imprumut, tot de la BERD. Creditul, in valoare de 15 milioane de euro, la care se adauga si dobanda de 4,5 milioane de euro, s-a folosit pentru a inlocui linii de tramvai. E drept ca, la final, lucrarile au fost mai scumpe, iar durata de realizare a proiectului a depasit toate previziunile.  Mult promisa crestere a vitezei tramvaielor a ramas la stadiul de vis frumos.  A urmat controversatul credit de la Banca Dexia, in valoare de 200 de milioane de lei, acesta atragand si dobanzi de 30 de milioane de lei. Fiind imposibil de achitat, Primaria a gasit un siretlic pentru a rambursa partial imprumutul, insa a ramas datoare: a emis obligatiuni in valoare de 100 de
milioane de lei, bani cu care a achitat jumatate din credit. Acestea trebuie rascumparate pana in 2028, la valoarea initiala urmand sa se adauge si dobanda practicata la depozite pe piata interbancara, dobanda ce ajunge anual la peste 4,5 la suta.
Un alt credit de 30 milioane de euro trebuie rambursat pana in anul 2031, cu dobanda aferenta egala cu imprumutul; a fost contractat de la BRD in vederea cofinantarii proiectelor europene.  Ultimul imprumut s-a facut chiar in acest an. Primaria a luat de la Ministerul
Finantelor 39 de milioane de lei, pentru care va plati o dobanda de aproape 10 milioane de lei. Sumele au fost achitate in proportie de aproape 90 la suta firmei Dalkia, pentru serviciile de incalzire a orasului prestate in iarna 2011-2012.

CET si RATP, ratustele urate ale municipalitatii

Cu atatea imprumuri in spate, e clar ca bugetul local n-a fost folosit pentru sustinerea unor proiecte importante. Din pacate, banii n-au fost utilizati nici pentru scoaterea din criza a doua mari unitati, CET si RATP, care, cu un pic de ajutor, ar fi ajuns chiar sa aiba profit, asa cum se intampla in multe orase din Romania. La Bacau, de exemplu, centrala si-a achitat restantele catre stat si furnizori si a iesit pe profit iarna trecuta. La Iasi, insa, CET a intrat in colaps din cauza datoriilor de peste 500 de milioane de lei. In loc sa salveze
centrala, Primaria a lasat pe drumuri peste 600 de angajati si s-a pus pe facut afaceri cu francezii de la Dalkia. Pentru tot sezonul in care a fost operator de termoficare, iar Dalkia prestator, Primaria a platit firmei franceze 250 de milioane de lei, adica jumatate din datoriile pe care le are CET. In plus, situatia este mai mult decat confuza, in momentul de fata existand un proces prin care Primaria vrea sa preia patrimoniul de la CET, doar ca din CET 1 nu au mai ramas oficial decat terenul si cladirea. Tot fierul de acolo, inclusiv
utilajele necesare furnizarii agentului termic, a fost vandut in octombrie 2012, la licitatie. Echipamentele noi, achizitionate cu banii grei ai BERDului, sunt acum vandute la fier vechi. Desi au avut reprezentanti in comitetul creditor, edilii mimeaza uimirea si cer anularea procedurii. Modul in care a fost privita problema CET-ului in mandatele de primar ale lui Nichita atesta premeditata bagare in faliment a centralei. Toate investitiile au fost inutile de vreme ce conductele, generatoare de pierderi uriase, nu au avut parte de
nicio modernizare.
Nici RATP nu o duce mai bine. Are datorii de 37 milioane de euro si nici o sansa de redresare, anual fiind inregistrate pierderi. Dupa modelul CET si cel al echipei de fotbal Politehnica Iasi, care fie si-au schimbat stapanul, fie denumirea pentru a scapa de plata restantelor, Nichita vrea sa infiinteze o noua societate, Compania de Transport Public, care ar urma sa preia activitatea, datoriile ramanand la RATP. Motivul falimentarii acestei regii este foarte simplu in opinia lui Nichita:

Gheorghe Nichita, primar Iasi: “Noi am facut investitii foarte mari, dar datorita faptului ca mostenim, mosteneste RATP-ul debite foarte mari catre bugetul statului facute din anii… ha, ha, din „90 si ceva, 2000, cand a inflorit foarte multe pirateria in transportul public din Iasi, ne-a creat foarte mari probleme”.

Primarul bate din nou campii, uitand ca fostul primar, Constantin Simirad, infiintase Autobuzul tocmai pentru a scapa de datorii vechea regie. Asa se face ca majoritatea datoriilor acumulate de actuala RATP sunt datorii contemporane cu mandatul dorohoianului. Multe dintre ele sunt consecinte ale risipei electorale, fiind acumulate in contul subventiilor pe care municipalitatea le acorda regiei. Cu alte cuvinte, costul abonamentelor gratuite date de RATP pensionarilor ar fi trebuit suportat de Primaria Iasi. De aproape doi ani, Primaria nu a mai achitat aceste subventii. O procedura care are un singur nume: devalizare.

Remember Dexia

Nici unul dintre imprumuturile contractate de Primarie nu a fost folosit astfel incat iesenii sa aiba satisfactii majore. De departe, insa, cel mai inutil este creditul de la Dexia. Banii s-au dus repede pe apa Sambetei, iar rezultatele au fost dezastruoase. Aproape jumatate din credit a intrat in strazile din oras. S-au cheltuit peste 90 milioane de lei pentru modernizarea unor artere care au necesitat reparatii imediat ce au iesit din garantie. Si pavelele au fost scumpe, cele amplasate in parcuri si piatete valorand aproape 10 milioane de
lei. 11,8 milioane de lei s-au investit in sistemul infomatic al Primariei, insa acum, dupa doar 5 ani, Palatul Roznovanu a cumparat alte calculatoare in valoare de 1,2 milioane de lei. Si pasajul de la Hala Centrala a primit o felie de 7,2 milioane lei din creditul Dexia. In respectivul pasaj, finalizat dupa un deceniu de scremete si de combinatii, deja ploua.
Cheltuirea banilor din creditul Dexia s-a dovedit insa nu doar inutila, ci si presurata cu ilegalitati. Autoritatea Nationala pentru Reglementarea si Monitorizarea Achizitiilor Publice a amendat Primaria Iasi fiindca a suplimentat nejustificat valoarea unor contracte pentru lucrari. La randul ei, ANAF a depistat ca s-au platit bani frumosi pentru modernizarea unor strazi… inexistente. Pe de alta parte, multe dintre lucrarile de organizare de santier au fost decontate fara niciun document justificativ. Inspectorii de la
Fisc au depistat, de exemplu, ca s-au trecut in contract lucrari de modernizare pe strada Emil Racovita, desi aceasta nici macar nu exista. In schimb, s-au facut reparatii la liceul cu acelasi nume. Aceiasi finantisti au cerut Primariei sa remedieze de urgenta abaterile.
“Concluzii generale: Echipa de inspectie, urmare a deficientelor, asa cum
au fost prezentate, concluzioneaza ca:
– Valoarea totala a abaterilor constatate este de 1.910.958,96 lei.
– Valoarea totala a dobanzilor legale calculate este de 481.961,4 lei.
Masuri:
Dispunerea de catre conducatorul institutiei a masurilor necesare pentru recuperarea abaterilor constatate si a dobanzii legale aferente”, se mai arata in raport. Dupa cum ne-a obisnuit, Gheorghe Nichita nu a respectat nici de data aceasta legea, ci a atacat-o. A contestat raportul in instanta, un proces fiind in prezent pe rol, la fel cum a contestat si amenda, desi ANRMAP a demonstrat clar ca au existat ilegalitati in cheltuirea banilor.
Extras raport ANRMAP: “In urma controlului, in ceea ce priveste contractul avand ca obiect Modernizare strazi in municipiul Iasi – Etapa II –lucrari suplimentare la contractul initial a fost constatat faptul ca autoritatea contractanta nu a motivat aplicarea procedurii negocierii fara publicarea prealabila a unui anunt de participare. Astfel, au fost incalcate prevederile art. 20 alin. (1) din OUG nr.34/2006 in ceea ce priveste aplicarea procedurilor de licitatie deschisa sau licitatie restransa (…).
Pentru acest fapt, autoritatea contractanta a fost amendata cu suma de 40.000 RON”, se arata intr-un comunicat al Departamentului de Comunicare si Relatii Publice al ANRMAP. Ramane un mister de ce Primaria a apelat la Dexia, in loc sa aplice pentru un
proiect european, acolo unde fondurile erau nerambursabile, iar contributia municipalitatii era de doar 2 la suta din valoarea proiectului. Poate pentru ca din fondurile europene nu se poate fura atat de usor…Oricum, Nichita sta linistit. Daca va fi sa plateasca amenda ANRMAP-ului, nu o va achita din banii sai, ci din bugetul local, la fel cum va face si in cazul sanctiunii de 60.000 de lei pe care a primit-o pentru taierea teilor de pe bulevardul Stefan cel Mare. De altfel, sanctiunile date pentru ilegalitatile comise de primar nu sunt putine la numar. Fostul prefect Dragomir Tomaseschi l-a amendat pe Nichita cu 130.000 de lei pentru nepunerea in aplicare a unor decizii ale comisiei de fond funciar. Mai mult, un om de afaceri iesean a castigat in instanta despagubiri de 70.000 de lei pentru ca acelasi primar nu i-a eliberat in termenul prevazut de lege autorizatia de constructie solicitata. Desigur, Nichita nu-si face griji: contribuabilul iesean va plati pentru greselile lui.

Fruntas la venituri si datorii
Cu un buget de 905 milioane de lei, Iasul este pe locul 3 in tara in ceea ce priveste veniturile, dupa Timisoara si sectorul 1 Bucuresti. A patra in top este Primaria sectorului 2 al capitalei, aceasta fiind urmata de municipalitatea din Cluj, care estimeaza venituri de 892 milioane de lei. Suma prevazuta pentru Iasi este insa ciudat de mare, in conditiile in care bugetele precedente nu au atins nici macar 700 de milioane de lei, iar banii incasati au fost sub asteptarile edililor. La fel de ciudat este si faptul ca, in ciuda unor venituri peste masura, Iasul este fruntas si la imprumuturi. Orase cu bugete asemanatoare, precum Clujul, au recurs la credite mult mai
mici. Anul trecut, de exemplu, Primaria din Cluj a imprumutat de la CEC 76  milioane de lei. Acesti bani nu s-au risipit pe afaceri, ci s-au cumparat tramvaie noi, s-au inceput lucrarile la Centrul Cultural Transilvania, s-au modernizat strazi si sistemul de iluminat public.
Un alt oras de nivelul Iasului, Constanta, in care exista investitii pe care nimeni nu le poate contesta, nu are nici un leu imprumutat.

Datorii bagate sub pres

Gradul de indatorare se calculeaza in functie de veniturile curente, asa ca atunci cand acestea cresc, procentul imprumuturilor scade. Acesta este unul dintre motivele pentru care, in mod subit, gradul de indatorare a Iasului a scazut de la aproape 23 la suta, cat era in decembrie 2012, la doar putin peste 11 la suta in luna martie 2013. Altfel spus, cresterea artificiala a bugetului mascheaza gradul urias de indatorare. In plus, cele doua credite in valoare totala de 39 milioane de lei, luate de Primarie de la Ministerul Finantelor,  desi trebuie returnate, nu intra in categoria imprumuturilor care cresc gradul de indatorare, iar in cazul obligatiunilor municipale, deocamdata nu se plateste decat dobanda, nu si contravaloarea lor. Mai sunt credite precum cel contractat de la BRD in 2011 la care nu s-a inceput inca achitarea ratelor.
Dupa trei ani de gratie, platile se vor face din 2014 pana in anul 2031. Desi in februarie, inainte de aprobarea bugetului pe 2013, gradul de indatorare a Iasului ajunsese la aproape 27 la suta, daca luam in calcul si imprumutul de la ministerul Finantelor, viceprimarul Mihai Chirica sustine ca motivul scaderii nivelului datoriei publice tine de plata ratelor.

Mihai Chirica, viceprimar Iasi: „Gradul de indatorare a scazut deoarece am achitat o serie de datorii, iar obligatiile de plata sunt variabile, fiind obligatii de plata la termen. Am achitat leasingul pentru autobuze si toate celelalte datorii care au avut termene scadente, o parte pe ianuarie si o parte pe decembrie”.

Edili, nu mai siluiti orasul!

De-a lungul timpului, au existat mereu consilieri locali care sa-i atraga atentia lui Nichita ca o gaura nu se poate acoperi facand o alta si mai mare. Multi alesi au contestat creditele, dar, cum a avut mereu majoritatea, primarul a facut ce a vrut cu destinele acestui oras.
Consilierul Gabriel Grigore aminteste de creditul dezastruos facut pentru a plati carbunele cumparat de CET. Fostul viceprimar arata clar ca a fost vorba de o afacere avantajoasa pentru o firma mult indragita de Primarie, Unicom, care a vandut carbune la CET si combustibili la Salubris, si foarte dezavantajoasa pentru ieseni:

Gabriel Grigore, consilier local PDL: “Pentru asta nu raspunde nimeni. Pentru a plati la Unicom carbunele luat la pret dublu, care a fost achitat la pretul lui normal, deci s-a achitat pretul care era pe piata la o luna, ca a fost numai o luna pretul asa mare, si exact atunci a cumparat CET-ul carbune de la astia, a platit pretul pe jumatate, dupa care jumatatea cealalta, diferenta, a ramas sa acumuleze penalitati si dobanzi care erau puse la un nivel camataresc. Oamenii aia nici daca depuneau banii la banca in 20 de ani nu…S-a ajuns sa se contracteze imprumutul pentru ca aia ne amenintau pe noi. A raspuns cineva de toata povestea asta?”.

Vlad Nedelcu, consilier local PPDD: “Mie nu mi se pare firesc ca Primaria Iasi sa faca imprumuturi la nesfarsit, sa facem imprumuturi ca sa platim alte imprumuturi si efectiv in cele din urma cel care are de suferit este cetateanul orasului Iasi. Si cred ca o Primarie, edilii care conduc un oras cum este Iasul pot face si profit. Iasul este un oras foarte frumos, care poate atrage turisti, pentru acest lucru trebuie sa ajutam mediul de afaceri si Primaria trebuie sa creeze locuri de munca, sa atragem capital, si astfel nu va fi nevoita Primaria sa faca astfel de imprumuturi la nesfarsit cum vedem ca in alte orase nu se intampla chiar asa ca la noi”.

Iesenii sunt de-a dreptul ingroziti cand afla cat li se scoate din buzunare fara voia si stiinta lor. Ce ne asteapta? Probabil noi imprumuturi care sa se piarda prin buzunarele patronilor de la firmele de casa ale Primariei. Paradoxal, singura speranta a
Iasului este ca Gheorghe Nichita sa ajunga guvernator. E adevarat, printr-o astfel de miscare politica, intreaga regiune va fi pandita de jaf, dezastru, faliment moral si economic, insa, cel putin un timp, Iasul ar putea respira, iar ranile orasului, siluit de o gasca de netrebnici, s-ar putea, cat de cat, cicatriza.

(Ancheta realizata de Departamentul de Investigatii Tele M)