Euro ar mai putea avea de trăit doar cinci ani

euroMoneda euro are „şanse minime de supravieţuire“ şi ar mai putea rezista doar încă cinci ani, a avertizat Kai Konard, preşedintele unui institut german de cercetare financiară care consiliază guvernul de la Berlin. Executivul german condus de cancelarul Angela Merkel îşi foloseşte adesea consilierii pentru a trimite publicului mesaje mai mult sau mai puţin subtile, iar afirmaţiile lui Konard vin într-un moment în care mai mulţi oficiali din UE şi alte părţi cer frânarea austerităţii susţinute de Germania. De altfel, economistul atenţionează şi asupra riscurilor datoriilor prea mari.  „Europa este importantă pentru mine, nu euro. I-aş da monedei doar puţine şanse de supravieţuire“, a spus Konard într-un interviu acordat publicaţiei Welt am Sonntag, adăugând că cinci ani este „un termen realist“ pentru durata de viaţă a monedei unice. Konard este preşedintele Max Planck Institute for Tax Law and Public Finance.
Aparent, ideea economistului contrastează cu punctul de vedere oficial al guvernului de la Berlin că uniunea monetară trebuie să reziste pentru ca Europa să rămână unită, scrie The Telegraph. Merkel insistă că vrea să protejeze euro şi să menţină zona euro în forma actuală. Într-un discurs ţinut în urmă cu doi ani în faţa parlamentarilor germani, ea a declarat că „nimeni nu ar trebui să ia ca pe ceva bătut în cuie încă 50 de ani de pace şi prosperitate în Europa. Dacă euro cade, cade şi Europa“. S-ar putea ca Konard să reactualizeze tocmai acest mesaj, pe care unii analişti l-au interpretat ca pe un avertisment că prăbuşirea zonei euro poate fi urmată de război. Linia oficială a guvernului german este că euro este esenţial pentru prosperitatea unei naţiuni orientate spre export. Neacceptând destrămarea zonei euro, Berlinul a propus şi încearcă să pună în practică un control mai sever, pe o arie mai mare, dar pe cât posibil centralizat al bugetelor naţionale.
Konard a avertizat că nicio ţară nu poate acumula datorii fără a se lovi de riscul ca investitorii „să oprească robinetul“. „Limitele trebuie decise individual, iar acestea depind, printre altele, de creşterea economică şi a populaţiei“, a spus consi­lierul financiar.

Lumea îi cere Europei să frâneze austeritatea
Dar săptămâna trecută mi­niştrii de finanţe din statele G20 s-au îndepărtat de ideea de a stabili ţinte stricte de reducere a datoriilor de teamă că austeritatea frânează economia mondială.
La sfârşitul săptămânii, comisarul european pentru afaceri economice a indicat că este nevoie de mai multă flexibilitate în privinţa ţintelor economice, scrie CNBC. Şeful său, preşedintele Comisiei Euro­pene Jose Manuel Barroso, a avertizat luni că austeritatea din Europa a atins limitele suportabilităţii din partea societăţii. Comisia este unul dintre membrii troicii creditorilor internaţionali care negociază condiţiile şi implicit stabilesc ţintele de reducere a datoriilor şi cheltuielilor din programele de bailout. Membrii consiliului guvernator al BCE, adică guvernatorii băncilor centrale din zona euro, au respins ideea că Europa ar trebui să relaxeze austeritatea. Preşedintele Bundesbank Jens Weidmann a trimis chiar un mesaj dur Franţei, ţară al cărei preşedinte a promis în campania electorală că va scoate Europa de pe calea austerităţii. „Franţa, în special, are rolul important de a fi un exemplu pentru credibilitatea regulilor şi încrederea în sustenabilitatea bugetelor naţionale“, a spus Weidmann. BCE îşi are sediul la Frankfurt, un important centru financiar din Germania.

Ar putea urma curând dobânzi mai mici
Pentru că zona euro are în faţă per­spec­tive economice tot mai slabe, analiştii spun că BCE nu are altă cale decât să reducă şi mai mult dobânda de politică monetară la următoarea şedinţă în speranţa că banii puşi la dispoziţia băncilor vor ajunge ieftin în economie. Chiar Weidmann a sugerat că dobânda va fi diminuată dacă starea economiei o cere. În prezent dobânda de referinţă este de 0,75%, cel mai scăzut nivel din istoria zonei euro. Unii analişti avertizează că reducerea dobânzii nu va avea efecte notabile dacă BCE nu va sări peste băncile nefuncţionale prin intermediul unui program de stimulare de tipul TARP-ului american. Prin acest mecanism, pornit în 2008, guvernul a cum­părat în timpul crizei financiare active de sute de miliarde de dolari ale băncilor pentru a consolida sistemul şi asigura astfel lichiditate în economie. Ministrul german de finanţe Wolfgang Schaeuble a avertizat însă asupra creşterii lichidităţii pentru stimularea economiei. „Ne confruntăm cu o schizofrenie economică. Toată lumea spune că avem deficite care sunt prea mari şi că un nivel ridicat de lichiditate va face totul mai periculos. Iar alţii spun că avem prea puţină creştere şi că ne trebuie mai multă lichiditate“, a afirmat Schaeuble.

Sursa: zf.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s