Boc este multumit de noul Cod al Muncii. Sindicatele amenință cu protestele

Emil Boc sustine că noile reglementări care vor fi incluse în Codul Muncii vor duce la flexibilizarea pieţei muncii şi vor facilita găsirea unui loc de muncă. În acest sens, primul-ministru a dat exemplul extinderii perioadei pentru care vor fi încheiate contractele pe perioadă determinată de la 24 la 36 de luni, modificare necesară în contextul implementării proiectelor finanţate din fonduri europene. „Cei care lucrează la negru vor avea posibilitatea să aibă un contract de muncă şi să fie protejaţi şi din punctul de vedere al pensiilor, al şomajului, al sănătăţii şi evident, mai multe taxe plătite la bugetul de stat”, a afirmat primul-ministru. În paralel, a adăugat premierul, vor fi drastic înăsprite sancţiunile pentru angajatorii care utilizează munca la negru: „dacă şi în aceste condiţii va mai fi utilizată munca la negru, sancţiunea va fi închisoarea, nu doar amenda. Deci, o măsură extrem de dură pentru cei care vor continua să practice munca la negru, ca şi angajator”.
O altă modificare ce va fi inclusă în Codul Muncii vizează creşterea sporului pentru munca de noapte de la 15 la 25%. De asemenea, potrivit noului Cod al Muncii accentul va fi pus asupra performanţei, astfel încât concedierea angajaţilor va avea drept criteriu principal cel al performanţei, şi nu cel social, ca până acum. „Dacă nu vom face acest lucru nu vom reuşi să fim competitivi în niciun domeniu cu ceea ce se întâmplă pe piaţa muncii europene sau pe piaţa mondială a muncii”, a precizat primul-ministru.
Alte modificări menţionate de premier vizează extinderea perioadei de probă pentru angajarea unui salariat şi reglementarea rolului reprezentanţilor salariaţilor şi ai sindicatelor în diversele structuri ale întreprinderilor.
Pe de altă parte, primul-ministru a apreciat că România are toate şansele să iasă din recesiune la sfârşitul lunii martie, amintind că în 2010 s-a înregistrat o contracţie economică de 1,2%, adică sub cea prognozată de 1,9%, un deficit bugetar de 6,5%, sub ţinta estimată de 6,8%, precum şi scăderea ratei şomajului.
De asemenea, premierul a menţionat şi o serie de măsuri cu caracter social decise de Guvern: majorarea din 2011 a salariilor brute ale bugetarilor cu 15%, raport la octombrie, creşterea pensiilor cu 93 de lei, în medie, pentru 1.541.000 de persoane care beneficiază de grupele I şi II de muncă şi care au intrat în aceste categorii până în aprilie 2001. Efortul bugetar pentru plata creşterii acestor pensii a fost de 403 milioane de euro. „Acest efort bugetar nu ar fi fost posibil dacă România nu făcea reformele necesare în 2010 şi anume, să impună o lege a pensiilor care să aibă la bază principiul contributivităţii”, a subliniat premierul.
În ceea ce priveşte susţinerea mediului de afaceri, primul-ministru a menţionat eliminarea impozitului minim şi opţiunea pe care o au IMM-urile de a alege între plata a 3% impozit pe venit sau 16% impozit pe profit. De asemenea, şeful Executivului a amintit Ordonanţa de urgenţă adoptată de Guvern, prin care tinerii întreprinzători sunt sprijiniţi pentru a-şi întemeia o firmă, sprijin atât sub forma garanţiilor guvernamentale, cât şi sub formă bănească. „Există resurse financiare pentru sprijinirea a peste 1.000 de firme de acest fel în anul 2011”, a arătat primul-ministru.
Pe de alta parte, sindicatele ameninţă cu grevă generală din prima zi în care preşedintele primeşte pentru promulgare proiectele Codului Muncii. Din 28 februarie încep protestele în teritoriu, iar în Capitală din ziua în care se discută la Camera Deputaţilor proiectul de modificare a Codului Muncii