România, Ungaria, Bulgaria şi Spania provoacă noi temeri privind un val de imigrare în UE

Deciziile României, Ungariei, Bulgariei şi Spaniei de a facilita procesul de naturalizare pentru aproape cinci milioane de persoane au declanşat noi temeri în ţările UE, alimentate şi de creşterea ratelor şomajului într-o perioadă de recesiune a economiei, comentează Time, în ediţia online.Conform unor estimări brute, numărul total al potenţialilor beneficiari este de cinci milioane, însă mulţi dintre ei sunt deja cetăţeni UE, cum este cazul celor circa 1,4 milioane de etnici maghiari care locuiesc în România. Mai mult de jumătate dintre cele cinci milioane de persoane locuiesc în afara Uniunii, dar nu toţi vor folosi cetăţeniile celor patru state pentru a se muta pe teritoriul UE. Revista reaminteşte că imigraţia a fost întotdeauna subiect de dispută în Europa, iar într-o perioadă de criză economică toate statele sunt sensibile la perspectiva venirii unor cetăţeni străini. „Astfel că nu este greu de înţeles de ce liderii din multe ţări UE sunt nemulţumiţi văzându-şi omologii din patru state membre extinzând promisiunile de acordare a cetăţeniei către aproape cinci milioane de persoane – dintre care multe vin din afara UE, cu standardele sale de viaţă relativ ridicate”, afirmă Time.
Conform revistei, tendinţa s-a intensificat începând din mai, când Ungaria a decis să acorde cetăţenie etnicilor maghiari din Slovacia, Ucraina, România şi Serbia, după ce România a hotărât în aprilie 2009 să faciliteze procedurile de naturalizare pentru peste un milion de moldoveni. Ulterior, Bulgaria a simplificat procedurile de acordare a cetăţeniei pentru aproape două milioane de macedoneni şi turci, după ce Spania anunţase, cu doi ani în urmă, că va acorda cetăţenie persoanelor ai căror părinţi sau bunici au părăsit ţara în timpul Războiului Civil.
„Oficialii spanioli îşi explică decizia ca parte a unui efort mai amplu de a (…) repara, unde este posibil, erorile perioadei Franco. Motivele celorlalte trei ţări sunt mai complexe şi au legătură cu pierderea de teritorii şi populaţii ca urmare a tratatelor care au încheiat Primul Război Mondial; plecarea sau exilul în timpul perioadei comuniste sau naţionalismul tradiţional balcanic afişat de politicieni pentru a obţine sprijin public”, comentează revista.
Deşi afluxul de imigranţi aşteptat după extinderea UE nu s-a concretizat, unii observatori avertizează că acordarea cetăţeniei în cele patru ţări reprezintă „o extindere pe uşa din dos”, care va declanşa un exod către Vest. Time apreciază însă că „vina pentru memoria scurtă” se poate datora ratelor în creştere ale şomajului în ţările UE în perioada de recesiune, deşi mulţi experţi consideră că imigraţia şi migrarea post-extindere nu au agravat semnificativ această problemă. Cu toate acestea, sentimentul antiimigraţie se intensifică în UE, deseori agravat de politicienii care încearcă să îi acuze pe străini pentru problemele economice şi criminalitate, afirmă Time.
Adăugând că forţa de muncă ieftină nu este binevenită nici în perioade de creştere economică, revista reaminteşte că, la trei ani după aderarea la UE, cetăţenii români şi bulgari încă mai au nevoie de permise speciale pentru a lucra în zece dintre statele membre UE, deşi libertatea de mişcare este unul dintre principiile de bază ale Uniunii. „Adăugând la asta şi îngrijorarea în legătură cu cele patru state membre UE care lansează procese de naturalizare, se pare că, în termeni de migrare internă, Uniunea Europeană nu e chiar atât de unită”, conchide Time.

Sursa: Mediafax

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s