Banii lui Ceauşescu, reciclaţi doar la Piatra Neamţ

Banii de hârtie din vremea lui Ceauşescu erau reciclaţi şi transformaţi în hârtie igienică, numai la Piatra Neamţ. Din toată ţara, camioane blindate veneau la Fabrica de hârtie numită pe atunci „Comuna din Paris”, încărcate cu metri cubi de bani ajunşi în stadiul de maculatură. „Într-o singură zi, erau transformaţi în pastă de celuloză circa 8-10 metri cubi de bani”, face o aproximare Adrian Vais, directorul din acea vreme, care continuă să conducă şi acum fabrica. De două sau trei ori pe an, timp de două-trei săptămâni continuu, fabrica din Piatra Neamţ era locul în care se desfăşura o operaţiune extrem de bine supravegheată de trupe de poliţie şi securitate.
„În fabrică exista o încăpere specială, în care personalul nu avea voie nici măcar când acolo nu se întâmpla nimic. Noi doar eram anunţaţi că la o anumită oră dintr-o anumită zi începe procesul de destrămare a banilor”, precizează Adrian Vais. Directorul actualei firme Petrocart spune că el a avut, totuşi, un statut privilegiat şi până prin anul 1983, a intrat de câteva ori în acea încăpere, unde a stat în total doar vreo 10 minute. Un incident petrecut la Bucureşti l-a făcut însă să nu se mai apropie de banii care urmau să fie scoşi din circulaţie. „O directoare de la Banca Naţională a fost prinsă că a sustras aproape un metru cub de bani uzaţi şi de atunci mi-a fost frică să mă mai apropii de ei”, mărturiseşte directorul Vais.
Maşinile blindate veneau în curtea fabricii, de la toate filialele Băncii Naţionale din ţară. Aveau un anumit loc unde opreau pentru descărcare. Se forma un cordon de miliţieni înarmaţi cu pistoale mitralieră până la liftul cu care se urca la etaj. Liftul era păzit, de asemenea, de miliţieni înarmaţi. Urma o cameră de supraveghere, după care încăperea în care erau desfăcuţi sacii cu bani şi apoi baloţii de bancnote.
„Banii veneau legaţi în teancuri de câte 100 de bancnote, care, la rândul lor, erau legate cu sfoară, în baloţi. Personalul adus special de la Banca Naţională desfăcea doar sfoara şi arunca banii, printr-o uşiţă specială, pe un jgheab care îi ducea în vasul în care avea loc destrămarea”, spune inginera Milica Pârjolea. În cei 10 metri cubi de apă din vas, prin antrenare mecanică, din hârtia banilor nu mai rămânea decât o pastă de celuloză. „Totul era strict păzit. După destrămarea banilor, noi preluam pasta, printr-un tub, şi o amestecam cu o alta, produsă de noi. În funcţie de fluxul tehnologic în care era introdusă, din această pastă se făcea hârtie igienică sau carton”, mai spune directorul Vais.
Astfel de operaţiuni au existat până prin 1994, după cum îşi amintesc muncitorii. Când s-a desfiinţat filiala de la Piatra Neamţ a Băncii Naţionale, fabrica a fost înştiinţată că poate intra în posesia cheilor de la acea încăpere specială. „Cheile sunt şi acum la administratorul fabricii, am verificat chiar acum, deşi camera nu mai există”, a spus Adriana Dascălu, director economic al Petrocart. Pot fi văzute însă şi acum uşiţa pe care erau aruncaţi banii, precum şi vasul în care avea loc destrămarea banilor, numit hidropulper.

Sursa: evenimentul.ro

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s